Model de actiune în constatare nulitate absoluta si anulare
Producator: Cabinet de avocatura ColtucPrezentare Model de actiune în constatare nulitate absoluta si anulare
1. Pentru constatarea nulitatii absolute
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a) domiciliat(a) în_, chem în judecata si personal la interogatoriu pe pâratul(a) domiciliat(a) în_, pentru ca prin hotarâre judecatoreasca sa se
CONSTATE NULITATEA ABSOLUTA A ACTULUI JURIDIC
_, si sa obligati pe pârât(a) sa-mi restituie bunurile vândute (sau pretul primit) si sa-mi plateasca cheltuieli de judecata pe care le voi face cu acest proces.
Motivele actiunii:
în fapt, prin actul intitulat_, autentificat sub nr._, din_,
de_,(sau sub semnatura privata), am vândut (sau am cumparat) urmatoarele
bunuri: __în valoare de_lei.
Cer sa se constate ca acest contract este nul pentru ca:
1. lipseste un element constitutiv al contractului (consimtamânt, capacitate, obiect, cauza, forma);
2. a fost nesocotita o dispozitie imperativa si prohibitiva a legii si a regulilor de convietuire sociala si anume_.
în drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 948, 949, 950, 966 C. civ.
In dovedirea actiunii înteleg sa ma folosesc de interogatoriul parâtului(ei), de proba cu acte si martorii:_.
Depun prezenta cerere în dublu exemplar timbrata cu timbru fiscal în valoare de_lei si timbrul judiciar în valoare de_lei.
Data depunerii__
Semnatura_
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI_
2. Pentru anularea unui act juridic
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a)_, domiciliat(a) în_, chem în judecata si personal la interogatoriu pe paratul(a)_, domiciliat(a) în_, pentru
ANULAREA ACTULUI JURIDIC
intitulat: \"contract de vânzare-cumparare (schimb, locatie etc.)\", autentificat sub nr._, din_, de_(sau sub semnatura privata) si sa obligati pe pârât(a) sa-mi restituie bunul (bunurile. vândut(e. sau pretul.
De asemenea, cer obligarea pâratului(ei) la plata cheltuielilor de judecata pe care le voi face cu acest proces.
Motivele actiunii:
în fapt, prin actul precitat, am vândut (sau am cumparat) de la pârat(a) urmatoarele bunuri:_, la pretul de_lei, care a fost achitat integral.
Cer sa anulati acest contract întrucât consimtamântul pe care l-am exprimat la încheierea contractului nu este valabil:
- fiind dat din eroare;
- smuls prin violenta;
- surprins prin doi;
- datorita incapacitatii mele de exercitiu.
In concret, este vorba de_(se enunta motivul care justifica anularea contractului).
In drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 953, 954, 955, 956, 960, 961 C. proc. civ.
Dovada actiunii o fac cu interogatoriul pârâtului(ei), acte, expertiza si martorii__
Depun actiunea în dublu exemplar, pentru a se comunica pâratului(ei), chitanta de plata taxei de timbru în val de_lei si timbrul judiciar în valoare de_lei.
Data depunerii_ Semnatura_
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI_
Explicatii teoretice
NULITATEA ACTELOR
1. CONSIDERATII PREALABILE SI SEDIUL MATERIEI
Sediul materiei, îl constituie dispozitiile art. 948-949, 953-956, 966 C. civ.
Toate actele juridice trebuie încheiate cu respectarea conditiilor cerute de lege pentru validitatea lor. Nerespectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de lege lipseste actul juridic de eficacitate si din aceasta cauza nu poate fi realizat scopul pentru care s-a încheiat (art. 1 Decretul nr. 31/1954). Despre un asemenea act spunem ca este nul de drept sau anu-labil, nulitatea fiind o sanctiune civila care lipseste actul juridic de efectele pe care ar fi trebuit sa le produca.
Nulitatea se îndreapta împotriva efectelor actului juridic, nu a actului ca atare, pentru ca nu actul în sine, ci efectele lui contravin legii. Aprecierea efectelor trebuie facuta în raport cu momentul încheierii actului, de unde concluzia ca nulitatea este determinata de cauze existente în momentul încheierii actului juridic. Când cauzele survin dupa încheierea actului juridic nu mai este vorba de nulitate, ci de alte moduri de desfiintare a actelor juridice: rezolutiunea sau rezilierea.
2. CLASIFICAREA NULITATILOR
Principala clasificare este în nulitati absolute si nulitati relative. Nulitatea absoluta mai este denumita nulitate, iar cea relativa anulabilitate. Vom utiliza primele denumiri pentru ca sunt mai des folosite în literatura juridica si în jurisprudenta.
Clasificarea nulitatilor în absolute si relative are în vedere sfera persoanelor care le pot invoca pe calea actiunii civile în justitie, sau interesul ocrotit prin dispozitia de lege nerespectata cu prilejul încheierii actului juridic.
Astfel, nulitatile absolute pot fi invocate de orice persoana interesata (parti, succesorii si creditorii lor, procurorul, instanta de judecata din oficiu, organul arbitrai etc.), sunt imprescriptibile, în sensul ca pot fi invocate oricând pe cale de actiune si de exceptie injustitie (art. 2 Decretul nr. 167/1958), nu pot fi confirmate, adica nu se poate renunta la ele, si au efect retroactiv, desfiintarea actului având loc din momentul în care a luat nastere, în unele cazuri se admite totusi validitatea confirmarii. Spre exemplu, art. 1167 alin. ultim C. civ. recunoaste validitatea confirmarii în materie de donatie, iar art. 20 si art. 22 C. fam. în materie de casatorie.
Nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana interesata, parte în actul juridic, în favoarea careia a fost edictata conditia de validitate nerespectata. Poate fi confirmat si dreptul de a introduce actiunea în anulare - în sens material - care se stinge prin prescriptia de 3 ani prevazuta de art. 3 Decretul nr. 167/1958.
3. CAUZELE NULITATILOR
Nulitatile absolute sunt determinate fie de lipsa unui element esential al actului juridic (consimtamânt, obiect, cauza, forma), fie de nesocotirea unei dispozitii imperative si prohibitive a legii si a regulilor de convietuire sociala.
Nulitatile relative sunt determinate de doua cauze: consimtamântul uneia dintre parti a fost viciat prin eroare, dol, violenta si incapacitatea de exercitiu a uneia dintre parti.
Indiferent de natura nulitatii - absoluta sau relativa - ea trebuie sa rezulte dintr-o hotarâre judecatoreasca si sub acest aspect toate sunt nulitati judiciare.
în practica judiciara gasim nenumarate spete rezolvate prin aplicarea sanctiunii civile a nulitatii absolute sau relative si consideram util sa prezentam, cu titlu de exemplu, pe cele mai importante, cu indicarea cauzelor care au impus aplicarea acestor sanctiuni.
Astfel, se considera ca actele juridice sunt sanctionate cu nulitate absoluta când se constata: lipsa totala de consimtamânt; existenta unui scop contrar legii, intereselor statului sau unor terte persoane; actul juridic valabil în raport cu dispozitiile în vigoare în momentul încheierii lui contravine normelor de interes general existente în momentul când trebuie sa-si produca efectele; actul de vânzare care ascunde o donatie bazata nu pe intentie de liberalitate, ci pe o contra-prestatie cu caracter ilicit; motivul încheierii unui contract cu clauza de întretinere nu-1 constituie nevoia transmitatorului la întretinere, ci determinarea partii care a primit bunul de a trai în concubinaj cu acesta; obiectul contractului îl constituie vânzarea bunului altuia etc.
Nulitatea relativa se poate pronunta când se retine: lipsa discernamântului în momentul încheierii contractului, consimtamântul uneia dintre parti a fost viciat, unul dintre soti a înstrainat bunuri comune imobile fara consimtamântul celuilalt sot etc.
4. EFECTELE NULITATILOR
«i
Principalul efect este retroactivitatea; actul considerat nul sau anulat în întregime sau partial prin hotarâre judecatoreasca se socoteste a nu fi existat. Desfiintarea îsi produce efectele din momentul nasterii actului. Pe plan patrimonial, partile sunt obligate sa-si restituie prestatiile efectuate si sa se despagubeasca pentru daunele materiale ce si-au cauzat.
Se restituie bunul si pretul. Fructele culese de catre cumparator, caruia vânzatorul i-a predat folosinta, tocmai pentru a le culege, nu se restituie.
Instanta suprema si-a reafirmat punctul de vedere ca actiunea în restituirea prestatiei nu este admisibila în cazul în care reclamantul a urmarit un scop antisocial si vadit imoral, prin încheierea contractului potrivnic legii si regulilor de convietuire sociala, în sensul art. 1 si art. 3 Decretul nr. 31/1954. Altminteri, ar însemna ca reclamantul sa se bazeze pe propria sa turpitudine în solutionarea actiunii, ceea ce nu poate fi admis.
Problema despagubirilor se ridica în cazul în care restituirea în natura a prestatiilor nu mai este posibila, pentru ca una dintre parti a înstrainat anumite bunuri unor dobânditori de buna-credinta etc.
5. SESIZAREA INSTANTEI
Nulitatile pot fi invocate de partile interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, dar în ambele cazuri trebuie sa se pronunte instantele judecatoresti competente. în primul caz, partea interesata trebuie sa sesizeze instanta cu cerere de chemare în judecata care sa cuprinda elementele prevazute de art. 112 C. proc. civ., iar în al doilea caz exceptiile privind nulitatile relative trebuie formulate în termenul general de prescriptie, care este de 3 ani.
în actiunea de chemare în judecata reclamantul are datoria sa indice numele si prenumele partilor care urmeaza sa fie citate în proces, obiectul cererii si valoarea lui, motivele de fapt si de drept pe care se întemeiaza cererea si dovezile pe care se sprijina fiecare capat al cererii de chemare în judecata.
Obiectul cererii de chemare în judecata trebuie bine precizat si apoi este necesar sa fie indicata cauza care impune constatarea nulitatii absolute sau aplicarea sanctiunii nulitatii relative. Dovada sustinerilor se poate face prin orice mijloc de proba admis de lege.
Cererea de chemare în judecata pentru constatarea nulitatii absolute este imprescriptibila, iar în cazul nulitatilor relative este prescriptibila, termenul general fiind de
3 ani potrivit art. 3 rap. la art. 9 din Decretul nr. 167/1958.
De la termenul general de prescriptie de trei ani fac exceptie unele acte pentru a caror anulare legi speciale prevad termene mai scurte: astfel, dispozitiile art. 21 alin. 2 C. fam. prevad ca anularea casatoriei la cererea sotului al carui consimtamânt a fost viciat se face în
6 luni de la data încetarii violentei ori de la descoperirea erorii sau a vicleniei.
Termenul de prescriptie începe sa curga din momentul în care violenta a încetat (art.
9 alin. 1 Decretul nr. 167/1958) sau de la data când cel îndreptatit, reprezentantul sau legal sau persoana în drept sa-i încuviinteze actele a cunoscut cauza anularii (art. 9 alin. 2 Decretul nr. 167/1958).
în acelasi termen de prescriptie se poate pretinde restituirea prestatiilor patrimoniale efectuate de parti în temeiul actului a carui nulitate se invoca.
Obiectul cererii de chemare în judecata, desi are caracter patrimonial, nu este evaluabil în bani, asa încât cererea este supusa taxei de timbru.
La cererea de chemare în judecata trebuie anexata copia actului juridic a carui anulare se cere, cât si copii de pe alte înscrisuri considerate utile în solutionarea cauzei.
Competenta cu judecarea actiunii este instanta domiciliului pârâtului (art. 5 C. proc. civ.) sau instanta în a carei raza teritoriala trebuiau executate obligatiile contractuale, alegere care apartine reclamantului (art. 10 pct. 1 C. proc. civ.).
Jurisprudenta
Din examinarea practicii judiciare din cadrul raspunderii civile contractuale, retinem urmatoarele aspecte:
1. Vânzarea lucrului altuia. Calitate procesuala activa. în cazul vânzarii bunului altuia, bunul respectiv nu iese din patrimoniul adevaratului proprietar, care are dreptul sa dispuna de bunul sau.
în ceea ce priveste anularea actului de înstrainare întocmit între vânzatorul neproprietar si tertul cumparator, atâta timp cât conventia nu este lovita de nulitate absoluta, nu poate fi ceruta decât de persoanele care au participat la încheierea actului sau de succesorii lor.
Asadar, adevaratul proprietar nu poate cere anularea actului de înstrainare, el putând recurge la o actiune în revendicare, daca nu are posesia imobilelor.
2. Anulare. Apartament obtinut cu chirie cumparat de unul dintre soti fara consimtamântul celuilalt sot. Pârâtul a cumparat apartamentul obtinut cu chirie de la stat, în perioada în care se afla în divort, iar sotia solicitase încredintarea copiilor si atribuirea locuintei. Pentru a cumpara, sotul a dat dovada de rea-credinta, ascunzându-i sotiei demersurile facute pentru cumpararea apartamentului, încât aceasta are dreptul sa ceara anularea actului încheiat, facut fara consimtamântul ei în dauna drepturilor sale.
Sotia reclamanta nu poate fi obligata sa devina proprietara daca nu doreste, cu atât mai mult cu cât calitatea de chiriasi implica unele avantaje.
Daca suma cu care s-a platit apartamentul a fost bun comun, cum a sustinut sotul pârât, reclamanta avea dreptul sa-si exprime optiunea cu privire la destinatia ce urma sa-i fie data (art. 35, alin. 1 C. fam).
Includerea unui bun de valoare în patrimoniul comun, fara stirea reclamantei, constituie un act de dispozitie în afara mandatului prezumat de lege în favoarea sotilor si un prejudiciu adus drepturilor si intereselor reclamantei, care ar trebuie sa-si dispute cu pârâtul apartamentul în cadrul partajului, la o valoare mult mai mare decât cea de achizitie.
Cumparând bunul fara stirea reclamantei, pârâtul a urmarit sa realizeze un profit important, pentru ca în caz de partaj, chiar daca nu i s-ar fi atribuit apartamentul, obtine o sulta mai mare în raport cu valoarea de circulatie.
3. Nulitatea hotarârii. Fond funciar. Atribuirea în proprietate a terenurilor intravilane se face prin decizia prefecturii, la propunerea primariei, dupa verificarea situatiei juridice a acelor terenuri, ci nu prin hotarârea comisiei judetene de aplicare a legii 18/1991, hotarâre care este nula/
Pentru motivul enuntat mai sus, este nula si decizia delegatiei permanente a consiliului judetean de a atribui în proprietate unui cetatean, în temeiul Legii nr. 18/1991, un teren în suprafata de 1152 mp, situat în comuna Amara, teren aferent casei de locuit, proprietatea celui în cauza.
4. Nulitatea relativa a actelor de procedura. Consecinte. Potrivit art. 105 alin. 2 C. proc. civ., actele de procedura îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate înlatura decât prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pâna la dovada contrarie.
în speta, fiind încalcate dispozitiile art. 105 alin. 2 C. proc. civ., respectiv dreptul la aparare al uneia dintre parti, aspect prevazut sub sanctiunea nulitatii, în temeiul art. 304 pct.
5 C. proc. civ., coroborat cu art. 312 alin. 2 C. proc. civ., a fost admis recursul, s-a casat hotarârea si cauza a fost trimisa instantei spre rejudecarea apelului.
5. Nulitate absoluta. Cesiune de creanta. Titlu executoriu. Notificare.
Contractul de cesiune de creanta în sine nu constituie titlu executor împotriva debitorului, ci ca efect al contractului cesionarul va putea sa execute silit acele creante pentru care detine împotriva debitorului un titlu executor prevazut de lege.
Conform prevederilor art. 1391 si urm. C. civ., prin efectul cesiunii de creanta al ce-dentului se transmite cesionarului împreuna cu toate garantiile care-1 însoteau, iar la rândul sau debitorul pastreaza împotriva cesionarului toate exceptiile si apararile pe care le putea opune cedentului. Aceasta înseamna ca nu contractul de cesiune de creanta în sine constituie titlu executor împotriva debitorului, ci ca efect al contractului cesionarul va putea sa execute silit acele creante pentru care detine împotriva debitorului un titlu executor prevazut de lege, astfel ca din acest punct de vedere nu exista nici o justificare pentru anularea contractului de cesiune de creanta si nici interes din partea debitorului. De altfel, debitorul, nici nu este parte în contractul de cesiune de creanta si pastreaza dreptul ca în cadrul procedurii legale de obtinere a unui titlu executor împotriva sa sa-si formuleze toate exceptiile si apararile pe care le-ar fi putut folosi si împotriva cedentului.
Din examinarea contractului de cesiune de creanta si a anexelor sale nu rezulta care sunt titlurile executorii cuprinse în creanta cedata si cu atât mai putin daca în sumele respective sunt cuprinse obligatii rezultate din Conventie de lucru si addendumuri si în ce limite.
în raport de cele aratate la analiza acestui motiv de recurs, se retine ca atâta timp cât contractul de cesiune de creanta nu constituie un titlu executoriu împotriva debitorului cedat, nu are justificare admiterea cererii de constatare a nulitatii lui, urmând ca A.V.A.B. în calitate de cesionar sa treaca la executare silita numai daca va obtine un titlu executor împotriva debitorului cedat si în limitele prevazute în acel titlu.
6. Nulitate absoluta. Constatare. Hotarâre A.G.A. Caracterul termenului de 15 zile prevazut de art. 131 alin. 2 din Legea nr. 31/1990. Conform art. 131 alin. 2 din Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, hotarârile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justitie, în termen de 15 zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta în procesul-verbal al sedintei.
Termenul de 15 zile prevazut de art. 131 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 este un termen de prescriptie si prin urmare este supus reglementarii Decretului nr. 167/1958.
Termenul de prescriptie este termenul în cursul caruia titularul dreptului subiectiv încalcat are posibilitatea de a valorifica acel drept pe calea actiunii.
în cazul depasirii termenului de prescriptie se stinge dreptul material de actiune, fara a se stinge însa, în general, si dreptul subiectiv.
Dreptul material la actiune se refera la posibilitatea titularului de a-si realiza un drept subiectiv, iar dreptul subiectiv civil consta în posibilitatea titularului dreptului de a avea o anumita comportare si de a pretinde subiectului pasiv o conduita determinata, recurgând daca este nevoie la sanctiunea stabilita de normele dreptului civil.
Asadar, actiunea reglementata de art. 131 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 vizeaza dreptul ori-carui actionar, care îndeplineste conditiile textului, de a ataca în justitie hotarârea adunarii generale.
Aceasta actiune vizeaza un drept material si se judeca potrivit competentei materiale specifice oricarui litigiu comercial, având caile de atac corespunzatoare.
In sens procedural, nu sunt incidente dispozitiile art. 103 alin. 1 C. proc. civ., iar instanta de fond a retinut eronat ca termenul de 15 zile este un termen de decadere expres stipulat de Legea nr. 31/1990.
Apelantii reclamanti nu au invocat art. 19 din Decretul nr. 167/1958, iar din oficiu, în speta, institutia repunerii în termen nu se poate realiza, neconstatându-se existenta unor cauze care sa justifice depasirea termenului de prescriptie.
Nerespectarea conditiilor prevazute de art. 117 din Legea nr. 31/1990 putea fi invocata de apelantii reclamanti si respectiv verificata de instanta de judecata, numai în situatia în care actiunea în anulare ar fi fost introdusa în termenul de 15 zile prevazut de art. 131 alin. 2.
Termenul de 15 zile priveste toate hotarârile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv si nu doar pe acelea adoptate în adunarile generale legal convocate.1
7. Nulitate absoluta a certificatului de atestare a dreptului de proprietate. Constatare. Teren expropriat. Daca terenul a fost expropriat pentru cauza de utilitate publica, proprietarul fiind despagubit, apoi a fost atribuit altei persoane care a construit pe el o casa, nu poate fi vorba de o nulitate absoluta a certificatului de atestare a dreptului de proprietate a celui care si-a construit casa pe respectivul teren.
La 16 noiembrie 1957, în temeiul unui contract de vânzare-cumparare tatal reclamantului a dobândit în proprietate suprafata de 500 mp pe care se afla edificat un imobil casa de locuit.
In temeiul Decretului nr. 357 din 3 noiembrie 1986, acest teren a fost expropriat pentru caza de utilitate publica, proprietarul fiind despagubit.
Devenind proprietate de stat, în conditiile Legii nr. 15/1990 si H.G. nr. 834/1991 - terenul a fost atribuit în proprietate SC \"TMUCB\" SA Bucuresti potrivit certificatului de atestare seria MI0 nr. 0194 din 12 noiembrie 1993.
Astfel fiind, în mod legal si temeinic instanta de fond a apreciat ca reclamantul nu face dovada dreptului sau de proprietate întrucât - dovada raportului de filiatie fata de vechiul proprietar nu este suficienta cu atât mai mult cu cât acesta din urma a pierdut el însusi acest drept, la data decesului sau, bunurile neregasindu-se în patrimoniul sau.
Corect se retine de catre Curtea de Apel Pitesti ca posibila de urmat calea reconstituirii dreptului de proprietate în procedura instituita de Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificata de Legea nr. 169/1997 si numai în conditiile detinerii titlului de proprietate, acesta poate fi opus titlului valabil detinut de SC \"TMUCB\" SA Bucuresti.
8. Nulitate absoluta. Obligatia instantelor de a analiza toate sustinerile partilor. Apel. Recurs. Instanta de apel trebuia sa se opreasca asupra efectelor nulitatii, dupa verificarea conditiilor în care s-a aplicat aceasta sanctiune si sa analizeze si consecintele juridice ale aplicarii acestei sanctiuni în conditiile unui contract sinalagmatic.
Aceasta analiza nu a fost facuta fata de împrejurarea ca instanta de apel a considerat necesar din punct de vedere procedural ca partea sa formuleze cererea reconventionala confirmând astfel hotarârea primei instante.
Atât în apel, cât si recurs s-a pus problema pretului achitat, motiv care nu a fost luat în discutie si nici nu s-a analizat daca restituirea se impune ca efect al nulitatii sau daca aceasta restituire reprezinta pretentii ale pârâtului în legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului pentru a se cristaliza concluzia ca erau aplicabile dispozitiile art. 119-120 C. proc civ.
Dintr-un alt punct de vedere, desi s-a invocat încalcarea principiului \"nemo auditur propriam turpitudinem alegans\" se constata ca nu s-a facut nici o analiza în acest sens.
în consecinta, fata de împrejurarea ca toate aceste aspecte nu au fost clarificate, rap. la art. 314 C. proc civ. si la motivele aratate mai sus care duc la concluzia nelegalitatii si netemeiniciei hotarârilor pronuntate în cauza, recursul se va admite si casând decizia pronuntata în apel, se va admite apelul aceleiasi parti, iar sentinta va fi desfiintata cu consecinta trimiterii cauzei pentru rejudecare la aceeasi instanta de fond.
Pentru a vizualiza datele companiei
C************************************
va rugam sa va autentificati accesand urmatorul buton:
LoginC************************************
va rugam sa va autentificati accesand urmatorul buton:
PRODUSE ASEMANATOARE CU MODEL DE ACTIUNE ÎN CONSTATARE NULITATE ABSOLUTA SI ANULARE
Model de actiune pauliana (revocatorie)
Model 1
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a)_, domiciliat(a) în_, chem în judecata si personal la ...
Model de cerere de chemare în jude...
MODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATA
Prezentam un singur model de cerere de chemare în judecata care ...
MODEL DE CONTESTATIE ÎN ANULARE
CONTESTATIA ÎN ANULARE OBISNUITA
Domnule Presedinte, [1]
Subsemnatul [2]_ _, domiciliat în_, formulez ...
MODEL DE CONTESTATIE ÎN ANULARE
CONTESTATIA ÎN ANULARE OBISNUITA
Domnule Presedinte, [1]
Subsemnatul [2]_ _, domiciliat în_, formulez ...
Model de actiune în declararea sau...
MODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATA
Prezentam un singur model de cerere de chemare în judecata care ...
MODEL DE CERERE DE INTERVENTIE ÎN ...
CERERE DE INTERVENTIE ÎN INTERES PROPRIU
Instanta_
Sectia_
Dosar nr. /
Termen la data de_
Domnule ...
Model de actiune în regres
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a)_, domiciliat(a) în_, chem în judecata si personal la interogatoriu pe ...
Model de actiune în regres
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a)_, domiciliat(a) în_, chem în judecata si personal la interogatoriu pe ...
Model de actiune în rezolutiune
MODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATA
DOMNULE PRESEDINTE
Subsemnatul (a)_, domiciliat(a) în_, chem ...
MODEL DE ACTIUNE ÎN CONSTATARE NULITATE ABSOLUTA SI ANULARE ESTE LISTAT IN:
MODEL DE ACTIUNE ÎN CONSTATARE NULITATE ABSOLUTA SI ANULARE - PRODUSE SIMILARE