Economia reala

In trimestrul II 2005, PIB s-a majorat cu 4,1 la suta in termeni reali comparativ cu intervalul similar din anul anterior, consem-nand o incetinire cu 1,8 puncte procentuale a vitezei de crestere comparativ cu primele trei luni ale anului. Aceasta evolutie a fost determinata de temperarea dinamicii cererii de consum si de evolutia nefavorabila a balantei comerciale, doar partial con-trabalansate de revigorarea investitiilor.

Utilizarea PIB

Sursa: INS

Formarea PIB

Sursa: INS

Desi consumul a reprezentat in continuare componenta cea mai dinamica a cererii interne (10,5 la suta), trebuie semnalata intensificarea procesului investitional (de la 5,2 la suta in trimestrul I pana la 9 la suta). Consumul final efectiv al populatiei si-a mentinut ritmul alert (11,1 la suta fata de trimestrul II2004), scazand totusi fata de media corespunzatoare celor trei trimestre anterioare1, in principal datorita restrangerii cu 5,3 la suta a autoconsumului comparativ cu trimestrul II2004, pe fon-dul reducerii productiei agricole. Cu toate acestea, usoara rela-xare a dinamicii cererii de consum privat nu a fost insotita si de diminuarea potentialului sau inflationist, ritmul achizitiilor de bunuri si servicii accelerandu-se la 20,8 la suta. Evolutia a fost sustinuta de: (i) rata inalta de crestere a veniturilor populatiei; (ii) accesibilitatea sistemelor de finantare de tip bancar2 si nebancar (leasing auto, credite de consum acordate de companii specializate prin intermediul unor parteneriate incheiate cu marii distribuitori de electrocasnice); (iii) extinderea retelelor de desfacere. Comparativ cu primele trei luni ale anului 2005, consumul final efectiv al administratiei publice si-a incetinit ritmul anual de crestere (3,1 la suta), o posibila explicatie fiind efectul de baza datorat organizarii alegerilor locale in trimestrul II 2004.

1) 12,7 la suta (ritm anual)
2) Creditele pe termen scurt si mediu acordate persoanelor fizice in trimestrul n (asimilate creditelor de consum) au consemnat ritmuri semnificative atat pe componenta in lei (41 la suta in termeni reali), cat si pe componenta in euro (243 la suta).

Intensificarea cu 3,8 puncte procentuale a dinamicii formarii brute de capital fix fata de ritmul anual aferent trimestrului I a fost sustinuta in principal de segmentul constructii noi (6,7 la suta comparativ cu 2,2 la suta in intervalul anterior), in timp ce achizitiile de utilaje si-au incetinit usor ritmul (cu 1,1 puncte procentuale), consemnand insa, similar primelor trei luni, cea mai viguroasa rata de crestere dintre componentele activitatii investitionale (8,5 la suta).

Indicatori macroeconomici

Contributia cererii externe nete la cresterea economica a conti-nuat sa se deterioreze (pana la -7,2 puncte procentuale), in conditiile in care exporturile au crescut cu numai 3,3 la suta (cel mai scazut ritm din ultimele 13 trimestre), iar importurile si-au mentinut dinamica alerta (+16,1 la suta). Desi nu poate fi ignorat efectul de baza semnificativ3, exista si cauze de fond care au contribuit la evolutia modesta a exporturilor in perioada anali-zata: (i) trenarea activitatii economice in zona euro; (ii) deteriorarea competitivitatii producatorilor autohtoni si intensificarea concurentei externe (cazul industriei usoare); (iii) depasirea conjuncturii favorabile existente anterior pe unele piete externe (cazul metalurgiei si al industriei chimice).

Productia industriala a scazut in luna iulie pentru a treia luna consecutiv, inregistrand cel mai sever declin din ultimii patru ani si jumatate (ritm anual de -7,7 la suta). In aceste conditii, rata anuala cumulata de crestere a volumului productiei industriale in primele 7 luni ale anului a fost de numai +1,3 la suta, comparativ cu +4 la suta in perioada similara din anul anterior. Desi exista semnale privind influenta unor cauze de fond in deteriorarea activitatii in sectorul industrial - in principal, cererea interna si/sau externa redusa pentru produsele industriei usoare, chimice, metalurgice, de masini si echipa-mente - amploarea declinului din luna iulie poate fi asociata si repercusiunilor inundatiilor asupra activitatilor de aprovizionare si desfacere ale producatorilor industriali.

In acest context, preocuparile operatorilor industriali in sensul ajustarii numarului de salariati in functie de performantele economice au continuat, dar au fost insuficiente pentru a contracara efectul scaderii productiei asupra dinamicii anuale a productivitatii muncii (-4,4 la suta in termeni anuali). Pe fondul restran-gerii personalului ocupat in industrie, dar si al slabirii influentei sezoniere ca urmare a impactului negativ al conditiilor meteoro-logice asupra turismului, constructiilor, agriculturii, rata somajului inregistrat s-a mentinut la 5,5 la suta (evolutie atipica pentru aceasta perioada, cand se inregistrau, de regula, scaderi).

3) In perioada similara a anului anterior exporturile s-au majorat in termeni anuali cu 24,6 la suta.

Luna iulie a consemnat o temperare a ritmului anual de crestere a activitatii comerciale fata de media trimestrului II 2005. Evolutia a afectat atat segmentul bunurilor (uz curent si dura-bile), cat si pe cel al serviciilor de piata furnizate populatiei (cu exceptia jocurilor de noroc) si - in conditiile mentinerii ritmului ridicat de crestere a salariului mediu net real (+13,5 la suta fata de aceeasi perioada a anului anterior) - poate fi atribuita unor factori psihologici si conjuncturali. In acest sens, pot fi mentionate: (i) dificultatile de aprovizionare a unor regiuni extinse, determinate de deteriorarea infrastructurii rutiere si feroviare in urma inundatiilor; (ii) persistenta situatiei incordate pe piata medicamentelor, dupa modificarea sistemului de compensare a pretului acestora; (iii) devansarea unor achizitii, ca urmare a anticipatiilor de crestere a preturilor, asociate scumpirii utilitatilor si combustibililor incepand cu 1 iulie; (iv) depasirea varfului de vanzari in cadrul Programului de stimulare a innoirii parcului auto; (v) influenta conditiilor meteorologice nefavorabile asupra activitatii hotelurilor, restaurantelor si agentiilor de turism.

Problemele de competitivitate externa acumulate in ultimele luni s-au reflectat in cel mai scazut ritm anual al exporturilor consemnat in anul 2005 (+8,2 la suta), evolutie indusa de reducerea livrarilor pe piata Uniunii Europene cu 3,6 la suta fata de aceeasi perioada a anului anterior. Importurile si-au redus vi-teza anuala de crestere la 16,2 la suta (-8,8 puncte procentuale fata de luna anterioara), singura grupa4 care a inregistrat o accelerare de ritm anual comparativ cu luna anterioara fiind cea a alimentelor si bauturilor (+12,6 puncte procentuale). Celelalte grupe au consemnat ajustari negative ale dinamicii anuale cuprinse intre 5,4 puncte procentuale (aprovizionari industriale) si 24,3 puncte procentuale (combustibili).

In luna iulie, ritmul anual de crestere a preturilor productiei industriale pentru piata interna a continuat trendul descendent al ultimelor trei trimestre, ajungand la 11,4 la suta. Toate cele trei sectoare industriale au sustinut aceasta tendinta, insa cele mai consistente decelerari de ritm au intervenit pe segmentul extractiv si energetic (-1,6 puncte procentuale si respectiv -3,7 puncte procentuale fata de luna anterioara), in principal datorita unui efect de baza. Pentru industria energetica, explicatii suplimen-tare ar putea fi (i) liberalizarea completa a pietei energiei electrice pentru consumatori (cu exceptia celor casnici), ceea ce obliga producatorii din industria energetica la o politica de preturi mai prudenta si (ii) cresterea ponderii energiei electrice produse in hidrocentrale la costuri mai mici. In sectorul prelucrator, rata anuala de crestere a preturilor de productie s-a redus fata de luna anterioara cu 0,8 puncte procentuale (pana la 10,2 la suta) limitand decalajul fata de dinamica preturilor de consum la 0,9 puncte procentuale.

4) conform clasificarii Institutului National de Statistica �Marile Categorii Economice�

Rata anuala a inflatiei a coborat in luna iulie la 9,3 la suta, decelerarea fiind imprimata in principal de evolutia preturilor libere (-0,3 puncte procentuale, pana la 8,3 la suta), desi pretul combustibililor a continuat sa exercite presiuni importante (+18 la suta comparativ cu perioada similara din anul anterior).

Politica monetara

In luna iulie, Consiliul de administratie al BNR nu a adus modificari parametrilor politicii ratei dobanzii: rata dobanzii de politica monetara a fost mentinuta la nivelul de 12,5 la suta, iar decalajul dintre aceasta si randamentul mediu efectiv al operatiunilor de sterilizare ale bancii centrale (de 8 la suta) a fost temporar prelungit. Deciziile BNR au continuat sa reflecte persistenta constrangerii exercitate asupra implementarii politicii monetare de intrarile de capital pe termen scurt, care, in acest interval, si-au reaccelerat in mod neasteptat ritmul de crestere. In consecinta, banca centrala nu a dispus de marja de manevra care i-ar fi fost necesara pentru a contracara, prin intermediul politicii ratei dobanzii, presiunile in crestere ale cererii interne, precum si riscul exacerbarii acesteia.

Pentru a compensa, cel putin partial, acest neajuns, banca centrala a recurs la utilizarea unor instrumente cu un pronuntat ca-racter administrativ si la implementarea unor masuri de natura prudentiala, ansamblul acestora fiind subordonat asigurarii sus-tenabilitatii pe termen mediu a dezinflatiei. Astfel, pentru a tempera dinamica cererii interne alimentata de imprumuturile in devize, dar si pentru a sprijini consolidarea canalului ratei dobanzii al mecanismului de transmisie monetara, BNR a adoptat in aceasta luna un set de masuri ce a inclus: (i) extinderea graduala5 a aplicarii ratei rezervelor minime obligatorii de 30 la suta asupra tuturor pasivelor in valuta, indiferent de scadenta si de data atragerii lor; (ii) reducerea6 de la 18 la 16 la suta a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani; (iii) modificarea prevederilor normelor privind limitarea riscului de credit pentru persoanele fizice, in sensul inaspririi conditiilor de accesare a imprumuturilor bancare.

Totodata, deciziile BNR privind maniera de utilizare a politicii ratei dobanzii au avut ca premisa sporirea contributiei aduse de evolutia cursului de schimb al leului la relativa crestere a restrictivitatii conditiilor monetare. Aceasta ipoteza s-a materializat, aprecierea nominala a leului in raport cu euro majorandu-se substantial in iulie, sub impactul cresterii intrarilor de capital cu potential volatil, dar si al sporirii sezoniere a volumului remiterilor rezidentilor.

5) Masura se implementeaza in doua etape: incepand cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2005 se aplica o rata de 15 la suta pentru pasivele in valuta cu scadenta mai mare de 2 ani atrase inainte de 23 februarie 2005 inclusiv, iar incepand cu perioada de aplicare 24 august-23 septembrie se aplica o rata de 30 la suta pentru pasivele mentionate anterior.
6) Incepand cu perioada de aplicare 24 august-23 septembrie.

In pofida amplificarii volumului operatiunilor de sterilizare ale BNR, dupa 3 luni de crestere continua ratele dobanzilor tran-zactiilor interbanci au consemnat un usor declin; acesta s-a datorat influentei mai pregnante (de natura sezoniera) exercitate in aceasta perioada de factorii autonomi ai lichiditatii. In schimb, trendul descrescator al ratelor dobanzilor practicate de banci pentru depozitele si creditele noi in moneda nationala oferite clientilor s-a intrerupt.

INDEX LEGISLATIV

Principalele acte normative cu caracter economic general si din domeniul financiar-bancar adoptate in luna iulie 2005

Ordinul nr.977 din 8 iulie 2005 al ministrului finantelor publice aproba prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont si ale obligatiunilor de stat cu dobanda, aferente trimestrului III 2005 (M.O.nr.622/18.07.2005).

Ordinul nr.978 din 8 iulie 2005 al ministrului finantelor publice aproba Precizarile pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.59/2005 privind unele masuri de natura fiscala si financiara pentru punerea in aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei nationale (M.O.nr.651/22.07.2005).

Ordinul nr.979 din 8 iulie 2005 al ministrului finantelor publice aproba Statutul Casei de Economii si Consemnatiuni CEC - SA (M.O.nr.635/19.07. 2005).

Legea nr.231 din 13 iulie 2005 privind stimularea investitiilor in agricultura. In vederea stimularii investitiilor in agricultura si in unele sectoare de procesare, depozitare, conservare si valorificare a produselor, precum si in alte sectoare legate de specificul activitatilor agricole, se constituie Fondul pentru creditarea investitiilor in agricultura, la dispozitia Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (M.O.nr.608/13.07.2005).

Hotararea Guvernului nr.784 din 14 iulie 2005 stabileste nivelul dobanzii datorate pentru neachitarea la termen a obligatiilor fiscale (M.O.nr.691/1.08.2005).

Hotararea Guvernului nr.806 din 14 iulie 2005 aproba Strategia de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni CEC - SA (M.O.nr.700/3.08.2005).

Legea nr.238 din 15 iulie 2005 modifica si completeaza Ordonanta Guvernului nr.39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar (M.O.nr.672/27.07.2005).

Legea nr.240 din 15 iulie 2005 privind societatile de microfinantare. Legea prevede infiintarea societatilor de microfinantare, precum si modalitatile de functionare si de asociere ale acestora (M.O.nr.663/26.07.2005).

Ordinul nr.3114 din 17 iulie 2005 al presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor aproba punerea in aplicare a Normelor privind calculul solvabilitatii ajustate a societatilor de asigurare. Normele stabilesc: principiile generale si selectarea metodei de calcul al solvabilitatii ajustate; aplicarea metodei de calcul; metodele de calcul (M.O.nr.615/15.07.2005).

Legea nr.249 din 22 iulie 2005 modifica si completeaza Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului (M.O.nr.678/28.07.2005).

Principalele reglementari emise de BNR in luna iulie 2005

Circulara nr.23 din 1 iulie 2005 stabileste nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, valabil in luna iulie 2005, la 8,00 la suta pe an (M.O.nr.597/11.07.2005).

Circulara nr.24 din 13 iulie 2005 modifica ratele rezervelor minime obligatorii si anexele la Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr.6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, astfel cum a fost modificat prin Circulara nr.6/2005 (M.O.nr.620/16.07.2005).

Regulamentul nr.7 din 26 iulie 2005 modifica Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr. 1/2001 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Incidentelor de Plati (M.O.nr.683/29.07.2005).

Normele nr.10 din 27 iulie 2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice (M.O.nr.683/29.07.2005).

NOTA

Redactarea a fost finalizata la data de 22 septembrie 2005.

Datele statistice au fost furnizate de Institutul National de Statistica, Ministerul Finantelor Publice, Bursa de Valori Bucuresti, Bursa Electronica RASDAQ si Banca Nationala a Romaniei.

Unele dintre aceste date au caracter provizoriu, urmand afi revizuite in publicatiile ulterioare.