Sursa datelor
Cercetari statistice curente, ale caror formulare sunt completate de directiile silvice ale Regiei Nationale a Padurilor si de agentii economici atestati pentru activitatea de exploatare forestiera.

Precizari metodologice
Fondul forestier se constituie din totalitatea suprafetelor padurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor care servesc nevoilor de cultura, productie si administrate silvica si a terenurilor neproductive incluse in amenajamentele silvice.

Suprafata padurilor cuprinde terenurile acoperite cu vegetatie forestiera constand din arbori si arbusti, care isi creaza un mediu specific de dezvoltare biologica si care constituie componenta direct productiva a fondului forestier, avand o suprafata mai mare de 0,25 hectare. Padurile sunt clasificate dupa marile grupe de specii, in paduri de rasinoase, fag, stejar si diverse specii.

impaduririle reprezinta ansamblul de lucrari prin care se planteaza sau se insamanteaza o suprafata de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atat pe terenuri forestiere exploatate, cat si pe terenuri lipsite de vegetatie.

Suprafata parcursa cu taieri este cea a padurilor pe care se desfasoara actiunile de recoltare a arborilor in vederea valorificarii lor si pentru asigurarea conditiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor. Actiunile de taiere pot fi:

• taieri succesive reprezentand extragerea arborilor in 2-4 etape esalonate in timp si spatiu, prin care se recolteaza treptat arboretul batran.
• taieri progresive reprezentand extragerea neuniforma a arborilor numai din anumite portiuni, sub forma de ochiuri.
• taieri gradinarite reprezentand extragerea arborilor de anumite dimensiuni, in mod izolat si selectiv, pentru realizarea unei structuri a padurii cu reprezentarea arborilor de toate varstele, in vederea asigurarii continuitatii procesului de productie.
• taieri rase reprezentand acele extrageri care conduc la taierea in totalitate a arborilor pe anumite suprafete.

Operatiunile de igiena si curatire a padurilor cuprind lucrarile de selectie artificiala ce se aplica periodic arboretului din momentul constituirii starii de masiv, in vederea dirijarii dezvoltarii lui si pentru a corespunde functiunii pe care trebuie s-o indeplineasca.

Taierile de ingrijire in padurile tinere cuprind operatiile executate in culturile rezultate din impaduriri pana la realizarea starii de masiv, ce au drept scop asigurarea reusitei culturilor si dezvoltarea puietilor in bune conditii.

Taierile de produse accidentale reprezinta recoltarea produselor brute lemnoase, rezultate intamplator datorita calamitatilor naturale sau a unor defrisari.

Volumul de lemn recoltat reprezinta volumul brut (pe picior) atribuit agentilor economici, pe baza de autorizatie de exploatare si caiet de sarcini, eliberate de unitatile silvice, in vederea exploatarii.

Volumul de lemn exploatat reprezinta volumul rezultat in procesul de exploatare a lemnului si consemnat in documentele primare ale agentului economic, inclusiv volumul cojii si al pierderilor tehnologice de exploatare.

Volumul de lemn rotund reprezinta volumul de lemn exploatat mai putin volumul cojii si al pierderilor tehnologice.

Bufteni pentru prelucrare in cherestea reprezinta volumul de busteni destinati prelucrarii in cherestea si in alte sortimente obtinute prin debitare.

Bufteni pentru furnire reprezinta volumul de busteni destinati prelucrarii in furnire estetice sau furnire tehnice prin taiere plana sau prin derulare.

Bufteni pentru rezonanta reprezinta volumul de busteni destinati prelucrarii in cherestea in vederea producerii de instrumente muzicale; lemnul se caracterizeaza printr-o structura fina care-i confera calitatea de rezonator.

Lemn pentru celuloza reprezinta volumul de lemn destinat prelucrarii in celuloza.

Lemn pentru placi reprezinta volumul de lemn destinat prelucrarii in placi din aschii de lemn (PAL) si placi din fibre de lemn (PFL).

Lemn pentru mina reprezinta volumul de lemn utilizat pentru sustinerea lucrarilor miniere din subteran.

Lemn pentru constructii rurale reprezinta volumul de lemn utilizat pentru constructii, in special in zone rurale.

Lemn pentru distilare reprezinta volumul de lemn destinat prelucrarii prin distilare uscata, in retorte.

Lemn pentru tananti reprezinta volumul de lemn destinat prelucrarii de extracte tanante vegetale.

Lemn pentru mangalizare reprezinta volumul de lemn destinat pentru producerea carbunelui de lemn, prin carbonizare in bocse.

Lemn pentru alte utilizari reprezinta volumul de lemn utilizat pentru araci, spalieri etc.

Lemn pentru foc reprezinta volumul de lemn destinat arderii pentru incalzire, pregatirea hranei, uscarea sau deshidratarea unor produse etc.

Volumul cojii reprezinta volumul stabilit prin aplicarea procentului cojii la volumul de lemn exploatat.

Volumul pierderilor tehnologice de exploatare reprezinta volumul stabilit prin aplicarea procentului pierderilor tehnologice de exploatare la volumul de lemn exploatat.

VOLUMUL DE LEMN RECOLTAT

STRUCTURA VOLUMULUI DE LEMN RECOLTAT, IN 2003

Sursa Datelor - Institutul National de Statistica