Inscrie firma »
Casa de ajutor reciproc - sistem de creditare asa cum este
In urma sondajului realizat pe site-ul www.clubafaceri.ro au fost confirmate cateva presupuneri legate de casele de ajutor reciproc (CAR-uri).

Prima presupunere se referea la cat de mult se stie despre modul de organizare si functionare a CAR-urilor. O alta avea in vedere cat de multa incredere si interes exista in legatura cu CAR-urile.

In urma evaluarii rezultatelor a reiesit ca, in general, nu se stiu prea multe lucruri despre CAR-uri. In pofida acestui fapt exista destul de multa incredere si interes pentru aceasta problema.

Pentru inceput trebuie spus ca CAR-urile nu sunt societati secrete, nu sunt constituite si nu functioneaza ilegal, chiar daca unele exista inca dinainte de 1990.

Cu siguranta insa au un statut special, care deriva dintr-o reglementare legala destul de vaga si permisiva. Este vorba de Legea 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariatilor, cu completarile si modificarile ulterioare. Pe buna dreptate se pune intrebarea cat de multe se pot spune intr-o pagina - cat are actul normativ - despre o organizatie care deruleaza operatiuni de economisire si creditare.

Nu foarte mult. Ceea ce lasa destul loc reglementarilor interne, aprobate prin statut.

CAR-ul este organizat sub forma unei asociatii fara scop lucrativ. Din acest punct de vedere se supune reglementarilor specifice aprobate prin OG 26/2000 privnd asociatiile si fundatiile. Membrii asocatiei pot fi doar persoane care obtin venituri de natura salariala. Scopul unei astfel de asociatii este intrajutorarea membrilor sai prin acordarea de imprumuturi cu dobanda. Dobanda se reintoarce in fondul asociatiei, dupa deducerea cheltuielilor statutare. Imprumuturile se acorda in baza unui contract, care se constituie ca titlu executoriu. Fiecare CAR este supravegheat de catre uniunea teritoriala si de catre cea nationala, in scopul asigurarii continuitatii activitatii.

Asociatia se poate organiza la nivelul unei unitati (organizatii), sau la nivel teritorial. CAR-urile sunt afiliate unei uniuni teritoriale iar acestea, la rindul lor, sunt reunite intr-o uniune nationala. Scopul principal al acestor structuri este acela de a superviza si sustine la nevoie activitatea financiara a CAR-urilor.

Pe scurt, cam atat prevede legea. Tot ceea ce tine de functionarea efectiva a CAR-urilor este cuprins in Statutul acestora. Fiecare CAR este o entitate autonoma, ceea ce inseamna ca functioneaza in baza unui Statut propriu. O parte din prevederile Statutului sunt preluate din Statutul-cadru elaborat de catre UNCAR (Uniunea nationala a CAR-urilor). O astfel de prevedere - care este obligatorie - este aceea ca pentru a se infiinta asociatia trebuie sa aiba cel putin 30 de membri.

Alte prevederi din Statutul-cadru au caracter de recomandare, fiind rodul anilor de experienta. Ne referim la conditiile in care se face economisirea, se acorda imprumuturile, se constituie garantiile, se stabilesc plafoanele de creditare, etc.

Dupa parcurgerea Statutului - cadru se ridica unele semne de intrebare. Spre exemplu, nu este clar daca procesul de economisire poate inceta, fara ca acest lucru sa afecteze drepturile membrului asociat. Din modul in care este formulat Statutul-cadru reiese ca sunt scutiti de la plata depunerilor doar anumiti membri si pe o perioada limitata de timp. De asemenea se poate aprecia ca fiind ilegala participarea pensionarilor in cadrul CAR-urilor, in cazul in care nu au decat venituri din pensii. Un membru al unui CAR care se pensioneaza ar trebui, in mod normal, sa se retraga si sa se inscrie, eventual, intr-un CAR special, organizat in baza Legii 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. Tot sub semnul intrebarii se pune calitatea de membru a somerilor, care nu obtin venituri de natura salariala.

Trecand insa peste aspectele generale, sa detaliem putin functionarea CAR-urilor.

Inscrierea in CAR presupune:

  • completarea unei cereri
  • plata unei taxe fixe, nereturnabile (aport social)
  • constituirea fondului social minim

Iesirea unui membru din CAR poate fi voluntara (prin retragere) sau silita, ca urmare a unei hotarari a consiliului director. Cea din urma situatie poate aparea in cazul in care membrul:

  • a produs prejudicii sau a incalcat statutul CAR
  • nu a respectat hotararile adunarii generale
  • nu a returnat datoriile catre CAR
  • nu a constituit fondul social in termenul prevazut

Activitatea principala a CAR-ului este aceea de creditare. Aceasta se face din fondul social, constituit din depunerile periodice ale membrilor. Depunerile sunt purtatoare de dobanda, asemenea unor sume depuse in banca. Dobanda se plateste din asa numitul fond de repartizat, care reprezinta excedentul sau "profitul" rezultat la sfarsitul anului, din care s-a scazut rezerva statutara si rezerva de risc.

Excedentul reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile din anul respectiv. Veniturile provin din dobanzile aferente creditelor acordate sau depozitelor constituite, din donatii si alte venituri din activitati nonprofit.

Cheltuielile sunt cele care tin de functionarea Casei: cheltuieli materiale, servicii executate de terti, salarii, comisioane, cheltuieli de functionare (chirii, utilitati,reparatii,etc), contributia datorata uniunii teritoriale. De regula aceste cheltuieli nu pot depasi 65% din veniturile realizate.

Daca totusi cheltuielile sunt mai mari decat veniturile, deficitul realizat poate fi acoperit din rezerva de risc si/sau se poate reporta in anul urmator. Daca deficitul nu este acoperit intr-un interval de doi ani, Casa va intra in lichidare.

Imprumuturile se acorda membrilor in cuantum de 3-5 ori fondul social acumulat. Imprumuturile pot fi pe termen foarte scurt (1-4 saptamani), scurt (1-3 luni), mediu (6-12 lui), lung (maxim 5 ani). Acestea din urma se acorda doar in masura in care situatia financiara a CAR-ului o permite si doar daca 1/5 din veniturile membrului Casei poate acoperi rata lunara plus dobanda aferenta.

Imrpumuturile se acorda in baza unui contract de creditare care, de regula, respecta clauzele generale ale unui contract de creditare. Aceasta inseamna inclusiv garantarea imprumuturilor.

Returnarea imprumuturilor se face conform scadentarului de plati. Intarzierea returnarii imprumutului atrage executarea debitorului si garantiilor. Inainte de a se face excecutarea Casa va compensa datoriile membrului cu fondul sau social. Se poate accepta, doar o data, reesalonarea imprumutului. Ratele restante sunt purtatoare de dobanzi penalizatoare care, insumate, nu vor depasi dobanda legala.

Alte cateva aspecte le-am aflat din discutiile purtate cu un reprezentant UNCAR si cu persoane membre ale unui CAR. Astfel, dobanzile practicate la imprumuturi sunt de regula sub nivelul pietei (banci, alte sisteme de creditare). Dar, la randul lor, si dobanzile acordate la sumele depuse tind sa fie mici, dar pot depasi in anumite cazuri nivelul dobanzilor de pe piata.

Avantajele sistemului CAR sunt:

  • Accesul relativ usor la o sursa de finantare
  • Dobanzi relative mici
  • Este mai flexibil deoarece nu este supus unor reglementari din afara sistemului

Dezavantajele sistemului CAR:

  • Fondul social depus nu este protejat in acelati mod in care sunt protejate depunerile din sistemul bancar
  • Nu intra sub incidenta prevederilor Bancii Nationale din punct de vedere al regulilor de prudenta financiara
  • Necesita o perioada de acumulare de fonduri, care poate fi in unele cazuri destul de indelungata (cand numarul de membri nu este suficient de mare sau depunerile nu sunt de valoare mare)
  • Sumele imprumutate sunt plafonate

Concluzie

Sistemul CAR-urilor tinde sa-si piarda din atractivitate pe masura ce increderea in sistemul bancar si in sistemul creditelor de consum creste. El tinde sa para invechit, apartinand unor vremuri apuse.

Trebuie totusi spus ca sistemul CAR-urilor exista in multe tari din lume si uneori este cu mult mai dezvoltat si mai puternic decat este in Romania, in principal datorita unei legislatii mai favorabile.

De asemenea nu trebuie subestimata ideea care sta la baza unei Case de ajutor reciproc si anume aceea de intrajutorare. Practic mai multi oameni isi pun la un loc micile economii in dorinta de a se ajuta reciproc pentru a-si rezolva anumite probleme de ordin material. Daca este ceva de pus cu adevarat in discutie este capacitatea acestor asociatii de a se administra cat mai eficient si in interesul membrilor sai. Iar aici este o chestiune de alegere si de decizie a membrilor.

Liliana Bolan 28.06.2004

B&B expert com - Patener ClubAfaceri.ro Resurse Umane
tel: 0722542987
e-mail: [email protected]
Produse recomandate
# 0-9 A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z