Sondajul si-a propus pe langa privirea retrospectiva si o abordare proiectiva asupra viitorului apropiat pentru a putea furniza o imagine nu numai descriptiv-statica, ci si una dinamica a sectorului. Din acest considerent, in partea a �II- a a chestionarului, utilizat pentru derularea anchetei, s-au introdus o serie de intrebari referitoare la planurile de dezvoltare ale IMMurilor pornind de la o analiza interna a evolutiilor inregistrate la nivelul firmei. In cele ce urmeaza redam imaginea obtinuta.

2.1. Perceptii asupra tendintelor din mediul de afaceri

Perceptia asupra evolutiei propriilor afaceri si a firmei in 2004 Optimism echilibrat al IMM-urilor cu privire la evolutia afacerilor lor. Pe ansamblu, mai mult de jumatate din IMM-uri (58,2%) apreciaza evolutia afacerilor si a firmei lor cu un calificativ satisfacator, la care se adauga aproximativ o treime (mai exact 26,8%) in optica carora evolutiile au fost pozitive.

Ponderea celor care caracterizeaza cu un calificativ foarte pozitiv evolutia afacerilor si firmelor lor, desi se ridica doar la cateva procente (in jur de 2,3%), depaseste ponderea IMM-urilor care se declara foarte nemultumite, acordand calificativul foarte negativ (1,4%).



� IMM-urile care isi desfasoara activitatea de baza in domeniul �Hoteluri si Restaurante� sunt cele mai nemultumite de evolutia afacerilor. 27,2% caracterizeaza negativ evolutia afacerilor lor si doar un procent mult mai mic de 14,1% apreciaza evolutiile ca fiind unele pozitive. Desi nu sunt substantiale, totusi, exista diferente asupra modului in care IMM-urile din diferitele sectoare apreciaza evolutiile inregistrate de firmele lor.
Astfel, la polul celalalt se afla IMM-urile din �Transporturi si Comunicatii� precum si din �Alte servicii� confruntate cu o conjunctura mai favorabila lor, care se declara mai multumite cu evolutia afacerilor.



� Micro-intreprinderile sunt mult mai rezervate in aprecierea pozitiva a mediului de afaceri, decat cele din categoria de marime mijlocie. Astfel, doar 25,7% dintre micro-intreprinderi caracterizeaza ca pozitive evolutiile afacerilor si firmelor lor, in timp ce acest procent creste la 35,9% la intreprinderile din categoria mijlocie de marime.

2.2. Investitii in curs de realizare

Tipuri de investitii planificate pe termen scurt

• 1/3 din IMM-uri nu aveau in plan la momentul sondajului nici un fel de investitie. Dintre cele care aveau planuri investitionale, in cea mai mare masura erau preocupate sa achizitioneze tehnologii si in mult mai mica masura, sa investeasca in protectia mediului. O treime dintre IMM-uri (30,2%) isi propun investitii in achizitia de tehnologii (echipamente si know how) si doar 4,1% dintre ele sunt decise sa investeasca in protectia mediului. O pondere insemnata de IMM-uri, respectiv 26,4%, se confrunta cu lipsa bazei materiale pentru desfasurarea corespunzatoare a afacerilor, motiv pentru care isi propun investitii: construirea de cladiri, hale industriale, birouri si alte elemente de infrastructura pentru afaceri. Trebuie remarcata si ponderea de 13,3% a IMM-urilor care sunt orientate catre investitii ce tin de formarea continua a personalului.

• Diferente semnificative pe sectoare de activitate cu privire la prioritatile de investitii viitoare. IMM-urile din Agricultura sunt intr-o masura mult mai mare preocupate de investitii in protectia mediului (16,9% fata de media de 4,1%), in timp ce intreprinderile din Industrie se orienteaza, chiar si intr-o mai mare masura decat celelalte catre achizitia de echipamente si tehnologii (51,7% fata de o medie de 30,2%). De remarcat este si faptul ca IMM-urile din Industrie sunt, in al doilea rand, preocupate sa investeasca in crearea de produse noi. Procentul de 18,6% fata de media de 8,1% vine in sprijinul acestei concluzii. Pe de alta parte, IMM-urile din �Hoteluri si Restaurante� sunt cel mai preocupate de dezvoltarea bazei materiale (cazare, servirea mesei, etc.) fapt demonstrat de ponderea de 42,7% a acestei categorii de investitii fata de media pe ansamblu de 26,4% si fata de doar 16,6% in sectorul alte servicii. De altfel, o alta concluzie, care subliniaza prioritatile diferite de investitii ale IMM-urilor din diferitele sectoare de activitate, ne este data si de faptul ca IMM-urile din �Alte servicii� sunt in cel mai inalt grad preocupate de investitii in instruirea personalului (28,1% fata de o medie de 13,3% si fata de ponderi mult mai mici pe care le detine aceasta categorie de investitii in planurile IMM-urilor din celelalte sectoare).


• Odata in plus se evidentiaza corelatia directa intre dimensiunea intreprinderii si planurile de investitii. Aceasta corelatie este si mai puternica in ceea ce priveste investitiile in protectia mediului, in achizitia de tehnologii, instruirea personalului si crearea de produse noi, fapt ilustrat de amplitudinea de variatie a ponderilor inregistrate de tipul respectiv de investitii la fiecare categorie de intreprinderi (micro, mici si mijlocii). Astfel, doar 3,3% dintre micro-intreprinderi isi propuneau sa investeasca in protectia mediului, in timp ce intreprinderile mici, intr-o proportie de 8,3%, iar ponderea celor mijlocii ajunge la 16,1%. O situatie similara este oglindita si de faptul ca investitiile in crearea de produse noi ocupa un procent de 7,6% in cazul micro-intreprinderilor, procent care creste la 20,8% la cele de marime mijlocie. La categoria de investitii in instruirea personalului micro-intreprinderile isi propun astfel de investitii intr-un procent de 12,3%, in timp ce acest procent creste la 26,3% in cazul intreprinderilor mijlocii. Corelatia este mai slaba la categoria de investitii in elemente de infrastructura, fapt ilustrat de decalajul mult mai redus intre ponderea pe care o detine aceasta categorie de investitii la micro-intreprinderi (26%), la cele mici (28,5%) si la intreprinderile mijlocii (29,7%).

2.3. Surse de finantare ale investitiilor

Principalele surse de finantare pentru investitii

• IMM-urile au inceput sa utilizeze portofolii mai diversificate de surse de finantare. Structura portofoliului este mult diferita de la un sector la altul de activitate. Cea mai importanta se atribuie resurselor proprii, urmate de creditele bancare si, in al treilea rand, de surse din asistenta financiara nerambursabila, atat din alocatii bugetare, cat si din granturi ale UE. Ponderea surselor de pe piata de capital este nesemnificativa.


• Desi resursele proprii au ramas principala sursa de finantare a proiectelor de investitii, importanta imprumuturilor bancare creste. Utilizarea resurselor proprii, in proiectele de investitii este diferita de la un sector la altul de activitate. Astfel, de la 100% in cazul IMM-urilor din Hoteluri si Restaurante, la 51,7% la intreprinderile din Agricultura. IMM-urile din comert apeleaza in cea mai mare masura la creditele bancare (59,1%), urmate la mica distanta de IMM-urile din Transporturi si Comunicatii (51,7%) si de cele din Agricultura (46,8%). In ceea ce priveste programele de asistenta financiara sustinute de catre UE, firmele din agricultura se detaseaza ca fiind cele care apeleaza la aceasta sursa cel mai mult. Astfel, 26,6% din firmele din agricultura investigate isi propun sa apeleze la aceasta sursa de finantare a investitiilor lor, in timp ce doar 0,6% din IMM-urile din Comert au aceasta intentie. Ponderea atat de mica a acestei surse in portofoliul de finantare a investitiilor firmelor din Comert este dictata, de fapt, de neeligibilitatea acestui sector pentru asistenta financiara nerambursabila intr-o foarte mica masura.

• Indiferent de categoria de marime, firmele folosesc aproape in egala masura, atat resursele proprii, cat si imprumuturile bancare. Diferentele inregistrate la acest capitol de catre micro-intreprinderi, fata de firmele mici si, respectiv, fata de intreprinderile mijlocii sunt de cateva procente. In schimb, accesarea fondurilor publice si a asistentei financiare nerambursabile furnizata de UE este mai ridicata in cazul firmelor mijlocii (3,5% si respectiv 6,2%) fata de micro-intreprinderi (0,8% si respectiv 3,7%).