Guvernul Romaniei s-a angajat deplin pentru consolidarea competitivitatii firmelor romanesti in perspectiva accesarii Pietei Interne in conformitate cu prevederile Cartei Europene pentru �ntreprinderi Mici adoptata la Lisabona in anul 2000. Carta de la Lisabona a fost proiectata sa contribuie la imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor europene in contextul globalizarii si a economiei bazate pe cunoastere.

Mai mult decat atat, in anul 2002 Romania a semnat alaturi de celelalte state candidate, la momentul respectiv, Declaratia de la Maribor prin care se angajeaza sa-si armonizeze politicile de sustinere a competitivitatii firmelor autohtone cu prevederile Cartei de la Lisabona. Ca expresie a acestor angajamente internationale asumate de Romania, directiile si masurile care definesc Strategia nationala de sustinere si promovare a IMM-urilor pentru orizontul 2004-2008 oglindesc nevoile interne ale firmelor mici, dar raspund si preocuparilor la nivel european.

Agentia Nationala pentru �ntreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC), in calitate de organism guvernamental, este responsabila pentru implementarea Strategiei Guvernamentale pentru sustinerea si dezvoltarea IMM-urilor aprobata prin HG nr. 1280/2004, fapt pentru care urmareste fundamentarea deciziilor sale si a propunerilor de politici de sprijin pentru IMM pe analiza, inclusiv calitativa, a stadiului de dezvoltare, a nevoilor si prioritatilor IMM si cooperatiei. Avand in vedere aceste considerente, instrumentul de investigare utilizat, respectiv chestionarul, cat si analiza rezultatelor urmaresc indeaproape masurile si directiile de actiune din strategia nationala.

Printre acestea prioritatea B din strategie vizeaza cresterea competitivitatii IMM. Principalii factori de influenta prin prisma carora a fost analizat gradul de competitivitate a IMM-urilor sunt:
(1) capacitatea de a investi;
(2) capacitatea de a genera si aduce noi produse pe piata, cu mentiunea ca in decursul cercetarii acceptiunea de produs nou nu s-a rezumat la produs unic sau produs cu marca inregistrata, ci a vizat orice imbunatatire ulterioara vizata de procesul de innoire a produsului;
(3) capacitatea de a concura atat pe piata interna (cu accent pe procesul de participare la achizitii publice) cat si pe pietele internationale.

�n cele ce urmeaza redam succint rezultatele si concluziile anchetei cu privire la aspectele enumerate anterior. Precizam ca utilizatorii prezentului raport de cercetare pot merge la analize si mai detaliate prin consultarea si analizarea si mai aprofundata, in functie de necesitati de analiza specifice, a datelor integrale ale sondajului prezentate in tabelele din Anexa.

1.1 Investitiile IMM-urilor in anul 2004

Investitiile, in general, si cele facute de sectorul privat emergent, in principal, sunt un factor de crestere economica si contribuie la crearea de locuri de munca.

�n contextul de mai sus ANIMMC si-a propus sa focalizeze analiza pe capacitatea IMM-urilor autohtone de a realiza investitii ca expresie a gradului de competitivitate dar si in completarea imaginii despre investitiile interne in proiecte care urmaresc dezvoltarea bazei materiale, achizitia de tehnologii noi, dezvoltare-cercetare si crearea de produse noi, etc.

� IMM-urile fac in cea mai mare masura investitii de dimensiuni mici. 46,1% dintre IMMuri au declarat ca au facut investitii mici in anul 2004, in timp ce 14,3% au facut investitii de dimensiuni mari. �n schimb, exista si un procent semnificativ (37,9%) de intreprinderi care nu au facut nici un fel de investitii in anul trecut;

� Analiza pe sectoare de activitate scoate in evidenta situatia distincta din sectorul �Hoteluri si Restaurante� fata de ponderea mare a IMM �urilor din celelalte sectoare care nu au facut nici o investitie in anul 2004. Astfel, ponderea investitiilor mici la IMM-urile care isi desfasoara activitatea in sectorul �Hoteluri si Restaurante� este aproape dubla decat media pe total, respectiv 73,3%, in timp ce in celelalte sectoare de activitate se inregistreaza valori relative in jurul mediei. De altfel, acesta este si singurul sector cu cel mai mare numar de IMM-uri ce au facut investitii de dimensiuni mari (25,3%). O situatie particulara, de polarizare negativa se poate observa si in �Agricultura si Pescuit� unde o parte a intreprinderilor au facut investitii mici (32,8%) si, respectiv, mari (19,1%), in timp ce, cealalta jumatate (48,1%) nu au facut nici o investitie. Relativ la acelasi grad de neimplicare in realizarea de investitii se situeaza sectorul de �Transport si telecomunicatii� dar care, datorita specificitatii volumului investitiilor mici, este de peste 40%.

Investitiile IMM in anul 2004



� Pe categorii de marime a IMM-urilor, caracteristica generala ramane dimensiunea mica a investitiilor la care se adauga o corelatie directa intre marimea intreprinderilor si dimensiunea investitiilor pe care le-au realizat in anul precedent. Astfel, micro-intreprinderile au cel mai scazut procent in ceea ce priveste realizarea de investitii mari (13,0%) si cea mai ridicata pondere a firmelor care nu au realizat nici o investitie (39,4%) in timp ce numarul de firme din categoria de intreprinderi mijlocii, care au efectuat investitii mari creste la 35,1%, iar ponderea intreprinderilor din aceasta categorie, care nu au facut nici o investitie, scade la 19,7%.

Firmele nu sunt suficient orientate catre piata pentru a face investitii pe termen lung care sa le permita dezvoltarea si consolidarea pe piata.

1.2. Introducerea de produse noi

Capacitatea de inovare a IMM-urilor este una dintre caracteristicile particulare acestui sector alaturi de flexibilitate si orientarea catre nevoile pietei. Succesul activitatilor inovative derulate de catre IMM se concretizeaza, atat in dezvoltarea pietelor prin introducere de produse noi sau imbunatatite, cat si prin imbunatatirea si inovarea in domeniul proceselor organizatorice si tehnologice specifice fiecarei firme, inclusiv a proceselor de distributie. Din aceasta perspectiva, ancheta se opreste numai la analizarea capacitatii IMM �urilor de a crea si introduce produse noi pe piata.

Prin urmare, in prezenta abordare, produsul nou nu este asimilat cu produsul unic, nici nu se reduce la produs nou cu marca inregistrata. Prin produs nou, in acceptiunea metodologica, se intelege in contextul prezentei cercetari, atat un produs integral nou, cat si produse substantial imbunatatite. Analiza se aprofundeaza pe categorii evidentiind sursa de provenienta a produselor noi.

Capacitatea IMM �urilor de a introduce produse noi





� Doar 1/3 dintre IMM-uri au reusit introducerea de noi produse pe piata in anul 2004. �n timp ce celelalte 2/3 respectiv 68,2% dintre IMM -uri nu au introdus pe piata produse noi.

� IMM-urile active in sectorul industriei inregistreaza cel mai ridicat procent la capitolul produse noi introduse pe piata in anul 2004, respectiv 37,3 %. IMM-urile din industrie sunt urmate la acest capitol de catre cele din comert cu o pondere de 35,1%. Toate celelalte sectoare de activitate inregistreaza in masura diferita ponderi sub media pe total (30,3%). �n mare parte, aceste diferente sunt explicate si prin specificitatea sectoarelor, in sensul ca sunt sectoare de activitate precum constructiile sau transporturile unde inovarea de noi produse este mai lenta. In schimb in sectorul serviciilor, un domeniu pretabil inovarii, ponderea serviciilor noi introduse este sub media pe total.
�n baza celor de mai sus, se poate sublinia capacitatea redusa de inovare si creare de noi servicii de catre IMM-urile active in acest domeniu. Acest lucru este ingrijorator, cu atat mai mult cu cat costurile crearii de noi servicii sunt, in general, mai scazute decat costurile pe care le presupune inovarea si creatia in industrie, spre exemplu, sau in domeniul comunicatiilor. Este de luat totusi in consideratie ca in telecomunicatii infrastructura este insuficient dezvoltata ceea ce in unele cazuri nu este permisa sustinerea performantelor firmelor.

� Capacitatea redusa a IMM-urilor de a introduce produse noi pe piata se pastreaza si la analiza pe categorii de marime. Indiferent de marime, cele mai multe IMM-uri au raportat ca nu au adus produse noi pe piata in anul 2004. Procentul lor variaza de la 69,4%, la intreprinderile mici, pana la doar 61,5% la cele din categoria mijlocie de intreprinderi.

Originea produselor noi introduse pe piata

� Desi numai o treime din IMM-uri au reusit performanta introducerii de produse noi pe piata, totusi cele care au facut acest lucru au apelat aproape in egala masura la cele trei surse: produse noi din import (45,5%) si produse creatie a altor firme din Romania(46,0%). Pe ultimul loc se afla produsele create de firma proprie (40,8%).

� S-au inregistrat diferente semnificative intre IMM-uri in functie de sectorul de activitate. 89,9% dintre IMM-urile din industrie care au raportat punerea de produse noi pe piata sustin ca acele produse sunt creatie proprie. Firmele din comert au introdus produse noi aproape in egala masura, atat din import (66,0%), cat si produse create de alte firme din Romania (68,8%). Ponderile prezentate ilustreaza si faptul ca cele mai multe IMM-uri din comert folosesc ambele surse de aprovizionare cu produse noi. Urmarind ponderea IMM-urilor care au adus produse din import in comparatie cu cele care au introdus pe piata produse noi create de alte firme din Romania, se poate observa o anumita orientare la unele sectoare (constructii, industrie si din alte servicii) mai mult spre import decat spre produsele altor firme din tara. Acest lucru demonstreaza ca inovarea in aceste sectoare este inca deficitara ca si asimilarea de tehnologii noi care sa le permita firmelor sa raspunda exigentelor pietei.

� �n schimb, in mod indubitabil, capacitatea IMM-urilor de a introduce pe piata produse noi, ca rezultat al creatiei proprii, creste odata cu categoria de marime. Micro-intreprinderile se dovedesc a fi cel mai putin capabile de inovare in domeniul produselor noi, doar 37,2% au creat produsele respective, in timp ce intreprinderile mici in procent de 63,5% si cele de dimensiuni mijlocii in proportie de 74,3% sustin ca produsele noi aduse pe piata au fost creatie proprie. Tendinta de orientare catre produsele noi din import fata de cele create de alte firme din tara se pastreaza si la analiza pe categorii de marime.



1.3. Achizitia de noi tehnologii

Achizitia de tehnologii noi in anul 2004

• Achizitia de tehnologii noi in sectorul IMM este scazuta. 68,1% dintre IMM-uri afirma ca nu au facut nici o achizitie de tehnologie noua in 2004, doar 21,2 % au cumparat tehnologii noi, in timp ce 9,7% au facut achizitii de completare, in anul trecut.

• Constatarea anterioara isi mentine valabilitatea si la analiza pe sectoare de activitate ale IMM-urilor intervievate. Ponderea IMM-urilor care declara ca nu au achizitionat nici o tehnologie in 2004 devanseaza pe cele care au cumparat tehnologii sau au facut unele achizitii partiale de completare, indiferent de sectorul de activitate principal. Totusi, cea mai mare pondere a IMM-urilor care au achizitionat noi tehnologii se gaseste in sectorul Industrie, (30,0%).

�ntreprinderile din categoria mijlocie au achizitionat tehnologii noi intr-o pondere de 39,5%, superioara mediei (21,2%), aproape dublu fata de micro-intreprinderi (20,2%) si cu mult inaintea intreprinderilor mici (25,3%). Cu alte cuvinte, si in acest caz se mentine corelatia directa dintre dimensiunea IMM-urilor si capacitatea lor de a achizitiona tehnologii. Pe de alta parte, situatia micro-intreprinderilor este si mai agravata de faptul ca putine dintre ele au reusit sa faca chiar si achizitii de completare a mijloacelor fixe existente (9,1% dintre acestea).



1.4. Introducerea si certificarea sistemului de management al calitatii

Introducerea si certificarea sistemului de management al calitatii are importante beneficii pentru firme, respectiv: constientizarea calitatii imbunatatite, o claritatea sporita a impartirii responsabilitatilor in interiorul firmei, conduce la implicarea crescuta a angajatilor, la eficienta interna, imbunatatirea imaginii companiei, atragerea de noi clienti si castigarea increderii acestora, usureaza participarea la licitatii, simplificarea procedurilor pentru export si, nu in ultimul rand, conduce la imbunatatirea pozitiei pe piata a firmei.

Certificarea sistemelor de management (al calitatii ISO 9000, al mediului - ISO 14000, HACCP, OHSAS 18001, SA 8000, securitatea informatiei, etc.) si certificarea produselor reprezinta factori determinanti pentru cresterea competitivitatii organizatiilor si firmelor romanesti in libera circulatie a marfurilor/serviciilor, atat pe piata romaneasca, cat si pe pietele internationale, in special pe cea din Uniunea Europeana.

Daca introducerea sistemului de management al calitatii era perceput ca � un pasaport � necesar firmelor in comercializarea produselor si serviciilor, cu destinatia export, odata cu incheirea procesului de aderare si de integrare in structurile europene, procesul de preluare a standardelor europene si de implementare va trebuie sa fie in centrul preocuparilor majore ale firmelor romanesti.

Cu alte cuvinte, � pasaportul � devine o � carte de identitate � necesara firmelor pentru a exista la ele �acasa�, si in Europa si in lume, pentru a corespunde exigentelor unei piete globale. Avand in vedere premisele aratate mai sus, sondajul ANIMMC a dorit sa evidentieze masura in care IMM-urile sunt preocupate de aceste probleme de aliniere la standardele europene in perspectiva integrarii. Concluziile principale sunt prezentate in cele ce urmeaza furnizand invataminte atat pentru factorii de decizie, cat si pentru asociatii de afaceri, firme de consultanta si instruire, precum si pentru toate IMM-urile, care au fost sau nu subiect de intervievare.

Stadiul de introducere a sistemului de management al calitatii

• Introducerea managementului calitatii ramane inca o provocare majora pentru majoritatea absoluta a IMM-urilor, atat timp cat 78,2% dintre IMM -uri declara ca nu au introdus acest sistem. Rezultatele sondajului ne arata ca sistemul de management al calitatii a fost introdus la 12,0% dintre IMM-uri. La doar 7,6% dintre intreprinderile intervievate acest proces este in curs de desfasurare. Aceasta situatie este si mai ingrijoratoare cu atat mai mult cu cat foaia de parcurs a procesului de integrare in UE ne arata o apropiere mai rapida de momentul aderarii.
• Nici unul dintre sectoare nu se afla intr-o situatie mai avansata desi analiza evidentiaza unele diferentieri importante. IMM-urile din Agricultura abia incep sa fie preocupate de aceasta problema avand in vedere ca nici una dintre firmele intervievate nu aveau aceste certificari ale sistemului de management de calitate, in schimb 29,7% dintre ele se aflau in proces de introducere a sistemului de management al calitatii.

• IMM-urile din Comert, Hoteluri, Transporturi si Comunicatii au reusit in mica masura sa se alinieze la aceste standarde. Reusitele lor inregistreaza ponderi sub media pe ansamblul sectorului. �n situatia cea mai buna, identificata cu ocazia sondajului, se afla IMM-urile din Constructii care in proportie de 22,9% aveau aceste certificari, la care se adauga o pondere importanta de 14,1% dintre intreprinderile care se aflau in proces de introducere. Rezultatele sondajului scot in evidenta faptul ca doar 18,6% dintre IMM-urile din industrie au obtinut certificarile pentru introducerea sistemului de management al calitatii, rezultat de natura sa constituie intr-un semnal de alarma cu privire la competitivitatea celor 73,1% de firme care nu au reusit acest lucru, in contextul apropiat al integrarii in Piata Interna.
• �ntreprinderile de marime mijlocie sunt in avangarda la introducerea sistemului de management al calitatii, deoarece 33,2% dintre cele intervievate deja l-au introdus si 18,5% sunt in procedura de certificare. Situatia cea mai grava se inregistreaza la categoria de micro-intreprinderi unde 80,5% dintre acestea nu au facut nici un demers de introducere a managementului calitatii. Din nou, datele sondajului ne arata ca se respecta corelatia directa dintre categoria de marime a intreprinderii si succesul in introducerea sistemului de management al calitatii. Avand in vedere faptul, ca managementul si asigurarea calitatii vor deveni conditii sine-qua-non pentru operarea pe piata Interna, in perspectiva integrarii, reiese in evidenta cu claritate, faptul ca micro-intreprinderile din industrie raman cele mai vulnerabile disparitiei de pe piata.

Analiza mai detaliata cu privire la categoriile de certificari obtinute de IMM-uri in anul 2004 evidentiaza urmatoarele aspecte:

• Chiar si dintre cele 12% IMM-uri care au reusit introducerea sistemului de management al calitatii au obtinut aceste certificari in majoritate la categoria standard si sunt mult ramase in urma la categoria managementului mediului. Astfel, cele mai multe certificari (75,3%) au fost obtinute la categoria standard (respectiv ISO 9000), in timp ce doar 4,7% dintre IMM-uri au obtinut certificari din categoria managementului mediului (ISO 14000). De subliniat ca un numar destul de mare de respondenti (12,4%) nu au stiut sa raspunda la aceasta intrebare mai tehnica.
• IMM-urile, indiferent de sectorul de activitate, au obtinut intr-o foarte mica masura certificari din categoria managementului mediului (ISO 14000, doar firmele active in Comert, intr-o proportie de 9,5%, urmate de sectorul Constructii cu o pondere de 5,5%). IMM-urile care au reusit introducerea sistemului de management al calitatii indiferent de sectorul de activitate se incadreaza in caracteristica generala mentionata pe ansamblu, obtinand certificari din categoria standard in proportii care variaza de la 100%, in cazul IMM-urilor din Transporturi si Comunicatii, la 75,1% pentru Industrie si respectiv 71,9% pentru cele active in sectorul Alte servicii.
• Pe categorii de marime a IMM-urilor nu sunt diferentieri semnificative fata de caracteristicile generale subliniate anterior. Datele oglindesc si faptul ca nu exista o corelatie directa intre marimea intreprinderii, domeniile de activitate si gradul de introducere a unor certificari din categoria superioara, respectiv cea a managementului mediului. Astfel, intreprinderile mici au raportat in procent de 6,9% introducerea ISO 14000, in timp ce doar 4,3% dintre cele de talie mijlocie au reusit acest lucru, la fel si intreprinderile micro. Cei drept in situatia intervievatilor de la categoria de micro-intreprinderi, un procent ridicat (13,6%) nu au stiut sa faca distinctia sau nu au raspuns. Acest fapt dovedeste ca toate IMM-urile indiferent de clasa de marime sunt restante la obtinerea acestor certificari, fie pentru ca nu sunt suficient informate, fie ca sunt inca deficitare privind abordarea antreprenoriala in dezvoltarea afacerilor.

1.5. Participarea la achizitii publice

Gradul de participare la procesul de achizitii publice

� Majoritatea absoluta a IMM-urilor intervievate nu sunt participante la procesul de achizitii publice. Pe ansamblul sectorului, ponderea celor care declara ca nu au participat la nici un proces de achizitie publica se ridica la 85,1%, in timp ce doar 14,3% au avut ocazia sa participe.



Pe sectoare de activitate IMMurile din constructii au participat in cea mai mare proportie la achizitii publice pentru lucrari. 42,5% dintre IMM-urile cuprinse in esantion sau aflat in aceasta situatie de participant la achizitii publice. IMM-urile din celelalte sectoare au avut intr-o masura mai redusa ocazia de a concura la obtinerea de comenzi publice. �n cazul sectorului Transporturi, avem cel mai redus procent de IMM-uri ce au participat la achizitii publice (6,7%), celelalte sectoare aflandu-se in jurul mediei (14,3%).

� Exista o corelatie pozitiva directa intre categoria de marime, domeniul de activitate si participarea la procesul de achizitii publice. Micro-intreprinderile au avut o participare restransa la achizitii publice, in timp ce IMM-urile de dimensiuni mai mari au avut sanse sporite. Astfel, doar 13,3% dintre micro-intreprinderi au participat la procese de achizitii publice, procent care creste la 20,0% pentru cele din categoria mica si, respectiv la 30,2% pentru intreprinderile de talie mijlocie.Analiza a urmarit sa evidentieze, mai departe, daca, totusi, IMM �urile au participat in calitatea de sub-contractor la achizitii publice cu scopul contractarii unei comenzi din sectorul public.



� Paradoxal, analiza de profunzime scoate in evidenta faptul ca pozitia de subcontractor este si mai inaccesibila pentru IMM-uri. Cu alte cuvinte, daca ele nu ajung sa concureze direct in procesul de achizitie publica se reduc si sansele sa mearga �la remorca� unor contractori mai mari. Doar 7,4% dintre IMM-uri au declarat ca au avut o pozitie de sub-contractor in procesul de onorare a comenzilor publice.

� Analiza pe sectoare de activitate, scoate in relief faptul ca, din nou, IMM-urile din Constructii au o situatie particulara, diferita de a intreprinderilor din celelalte sectoare. Astfel, 25,5% dintre IMM-urile din constructii au fost in situatia de subcontractor, fata de o medie de 7,4% pe total. Aceasta performanta a IMM-urilor din constructii se explica, in cea mai mare parte, prin specificul domeniului si al lucrarilor care se scot la achizitie publica in acest sector aflat in plina dezvoltare.

� �ntreprinderile mijlocii au avut sanse ceva mai mari sa obtina o sub-comanda, fata de intreprinderile mici sau de micro-intreprinderi. Cu toate acestea, nota generala ramane lipsa de acces. �n sprijinul afirmatiei anterioare este ponderea covarsitoare, care variaza de la 92,7% in cazul micro-intreprinderilor la 85,6% in cazul celor mijlocii, a IMM-urilor care nu au obtinut pozitia de sub-contractor intr-o achizitie publica.


1.6. Participarea IMM-urilor romanesti pe piata internationala

Relatiile comerciale ale IMM-urilor pe pietele internationale

• Participarea foarte scazuta a IMM-urilor pe piata internationala. 10 % dintre IMMuri au participat la piata internationala in calitate de importator, doar 6% in calitate de exportator si respectiv 6,9% ca sub-contractor al unor companii straine. Cea mai mare parte dintre firmele intervievate au declarat ca nu au participat pe piata internationala (80,1%).

• Pe acest fond general al unei participari reduse, totusi IMM-urile din Industrie se detaseaza in fruntea participarii pe pietele internationale, atat ca importatori, cat si ca exportatori. O alta caracteristica este ca numarul IMM-urilor din Industrie care participa la piata internationala in calitate de exportator (17,6%) devanseaza cu foarte putin numarul celor care au participat ca importatori (16,7%). Cum era si de asteptat, analiza pe sectoare ilustreaza diferente semnificative. O alta particularitate se consemneaza in randul IMM-urilor din �Transporturi si Comunicatii� (14,1%) urmate de cele din �Constructii� si �Alte servicii� care in procente de 8,5%, respectiv 11,4%, prezinta ponderi superioare mediei pe total participand pe pietele internationale ca sub-contractori ai unor companii straine, fenomen cunoscut sub denumirea de �outsourcing�.


• Participarea pe pietele internationale privita din perspectiva categoriei de marime a IMM-urilor, arata un clivaj intre micro-intreprinderi si cele din categoria mica si, mai ales, mijlocie. Rezultatele sondajului evidentiaza faptul ca micro-intreprinderile din Romania nu sunt antrenate, pregatite si in ultima instanta, capabile sa valorifice avantajele globalizarii economice, ele ramanand orientate cu preponderenta spre piata romaneasca de marfuri si servicii. Subliniem corelatia intre categoria de marime si gradul de participare la piata internationala. Astfel, doar 4,5 % dintre micro-intreprinderi s-au aflat in pozitie de exportator, in timp ce ponderea creste la 14,1% la intreprinderile mici si la 27,9% la cele mijlocii. Aceeasi tendinta se observa si analizand participarea ca importator pe categorii de marime a intreprinderilor. Luand in considerarecaracterul de intrebare cu multiple variante de raspuns, putem obtine si o indicatie cu referire la faptul ca foarte putine dintre IMM-uri s-au aflat in ambele situatii de participant la piata internationala, ca importator si, respectiv, exportator, ceea ce demonstreaza o stratificare a pietei, respectiv orientarea firmelor mari spre externalizarea unor activitati catre microintreprinderi si intreprinderi mici.

Obstacole intampinate de IMM in calitate de exportatori

• Un mix de obstacole in calea exportatorilor. Printre acestea cele mai frecvent mentionate au fost �lipsa de informatii despre pietele externe�, motiv invocat de 28,2% dintre respondenti, la care se adauga lipsa de capital pentru a actiona pe pietele externe si finantare pentru activitatile destinate exportului (20,8%). La aceste constatari trebuie adaugat si faptul ca un numar insemnat de firme nu cunosc obstacolele care au facut imposibila participarea lor pietele internationale (25,3%).


• In structura pe sectoare de activitate se poate observa ca lipsa de informatii despre pietele externe constituie un principal obstacol pentru firmele din sectorul intermedieri comerciale (48,1%), in timp ce lipsa de capital si de finantare a fost cel mai important obstacol pentru firmele din Transporturi si comunicatii (64,9%). Lipsa de expertiza calificata si de competente a fost o bariera de netrecut pentru IMM-urile din Constructii deorece 76,2% dintre firmele din sector au invocat aceasta cauza. Pentru firmele din industrie cauzele accesului mai dificil pe pietele externe sunt multiple.

• Indiferent de categoria de marime se remarca tocmai caracterul multiplu al cauzelor care au condus la participarea atat de redusa a IMM-urilor romanesti pe pietele internationale.