1. Cererea si oferta

In trimestrul II 2005, PIB real a crescut cu 4,1 la suta8, marcand o incetinire cu inca 1,8 puncte procentuale a dinamicii anuale comparativ cu primul trimestru al anului curent; deviatia PIB fata de nivelul potential s-a mentinut pozitiva, chiar daca in usoara scadere comparativ cu intervalul anterior.

In ceea ce priveste oferta, principala contributie la franarea cresterii economice a revenit si in acest trimestru agriculturii � excluzand aceasta influenta conjuncturala, viteza de crestere a PIB s-a diminuat cu doar 0,7 puncte procentuale. In acelasi sens a actionat accentuarea tendintei descendente a dinamicii activitatii industriale, intensificari (marginale insa) ale ritmului valorii adaugate brute consemnand numai serviciile si constructiile.

1.1. Cererea

Consumul a reprezentat in continuare componenta cea mai dinamica a cererii interne, remontarea procesului investitional determinand totusi restrangerea la 1,5 puncte procentuale a decalajului dintre ritmul formarii brute de capital fix si cel al consumului final (6,9 puncte procentuale in intervalul precedent). In schimb, rolul exporturilor in sustinerea cresterii economice a continuat sa se diminueze (dinamica anuala s-a comprimat in trimestrul II la 3,3 la suta, cel mai scazut ritm din ultimele 13 trimestre), astfel incat, in conditiile mentinerii ritmului alert al importurilor (+16,1 la suta), contributia negativa a cererii externe nete la dinamica PIB s-a majorat cu inca 1,2 puncte procentuale, pana la 7,2 puncte procentuale (cel mai ridicat nivel trimestrial din ultimii sapte ani).

1.1.1. Cererea de consum Desi s-a situat sub media ultimelor trei trimestre (cu 1,5 puncte procentuale), viteza de crestere a consumului final s-a mentinut ridicata (+10,5 la suta), semnaland persistenta potentialului inflationist asociat. De altfel, ritmul achizitiilor de bunuri si servicii ale populatiei a fost superior celui inregistrat in trimestrul anterior, relaxarea cererii totale de consum datorandu- se in principal restrangerii autoconsumului (rezultat al unei productii agricole deficitare) si efectului de baza generat la nivelul consumului guvernamental de derularea alegerilor locale in perioada similara a anului anterior.

8 In absenta unei mentiuni exprese, in aceasta sectiune ritmurile de crestere sunt determinate prin comparatie cu perioada corespunzatoare a anului anterior.

Cererea de consum a populatiei

Dinamica viguroasa a consumului final efectiv al gospodariilor populatiei (11,1 la suta) a fost determinata in esenta de cumpararile de bunuri si servicii (al caror ritm anual de crestere s-a accelerat cu 4,9 puncte procentuale comparativ cu trimestrul I, ajungand la 20,8 la suta). Cresterea puternica a cererii de consum a fost sustinuta in primul rand de mentinerea ritmurilor inalte de crestere ale veniturilor populatiei9, dar si de accesibilitatea sistemelor de finantare atat pe segmentul bancar10, cat si pe cel nebancar (vanzari de autoturisme in sistem leasing, credite de consum acordate de companii specializate prin intermediul unor parteneriate incheiate cu marii distribuitori de produse electrocasnice). De asemenea, accentuarea inclinatiei catre consum a populatiei a fost favorizata de scaderea atractivitatii principalelor instrumente de economisire (depozite bancare si titluri de stat), dinamica anuala a acestora coborand de la 10,3 la suta in termeni reali in trimestrul I la 4,9 la suta (este posibil totusi ca la aceasta decelerare sa fi contribuit si optiunea pentru plasamente alternative de tipul valorilor mobiliare si imobiliare).

Analiza in structura a cererii de consum releva orientarea mai pronuntata catre consumul de bunuri durabile (intensificare cu peste 12 puncte procentuale a dinamicii anuale a volumului cifrei de afaceri aferente acestui subsector comercial, pana la circa 28 la suta), sustinuta de segmentele IT&C si autoturisme (in acest din urma caz, vanzarile au fost stimulate si de derularea programului national de innoire a parcului auto, prin acordarea primei de casare). In ceea ce priveste achizitiile de bunuri de uz curent, ritmul de crestere a vanzarilor s-a mentinut ridicat (circa 22 la suta fata de trimestrul II 2004), marcand totusi o usoara temperare comparativ cu primul trimestru, atribuita comertului cu produse alimentare si farmaceutice.

Dinamizarea cumpararilor de bunuri ale populatiei nu a antrenat insa si expansiunea productiei interne care, comparativ cu trimestrul I, a inregistrat o crestere mai modesta pe segmentulbunurilor de folosinta indelungata (inclusiv mijloace de transport11, chiar daca in acest caz ritmul a continuat sa fie apreciabil � circa 39 la suta) sau chiar o scadere in cazul bunurilor de uz curent. In consecinta, se poate aprecia ca acomodarea plusului de cerere de consum s-a realizat printr-un aport mai consistent al importurilor � tendinta alimentata de continuarea aprecierii nominale a monedei nationale, dar si de evolutia favorabila a preturilor externe pentru unele bunuri din aceasta categorie (dinamica anuala a preturilor bunurilor de uz curent exportate de UE-25 s-a redus usor fata de trimestrul anterior).

9 In trimestrul II 2005, rata reala a salariului mediu net pe economie a fost similara celei din intervalul ianuarie-martie (13 la suta), iar ritmul aferent influxurilor de venituri provenind din munca in strainatate si din transferuri curente private s-a accelerat in termeni reali pana la 16,9 la suta (comparativ cu 5,8 la suta in trimestrul I).
10 In intervalul analizat, soldul creditelor de consum a crescut progresiv (cu 61,5 la suta in termeni reali, comparativ cu un ritm anual de 39,3 la suta in trimestrul I).

Cererea de consum guvernamental

Atenuarea ritmului de crestere a consumului final total a fost sustinuta si de consumul final efectiv al administratiei publice (3,1 la suta, fata de 5,8 la suta in trimestrul I), o posibila explicatie fiind efectul de baza datorat organizarii alegerilor locale in trimestrul II 2004.

Evolutii bugetare

Reflectand scaderea dinamicii consumului final efectiv al administratiei publice, precum si o posibila evolutie similara a cheltuielilor destinate investitiilor guvernamentale, executia bugetului general consolidat a trimestrului II 2005 s-a finalizat cu un sold pozitiv de 0,2 la suta din PIB (comparativ cu un deficit de 0,5 la suta din PIB consemnat in intervalul corespunzator al anului anterior); si situatia balantei primare a fost considerabil imbunatatita fata de cea din aceeasi perioada a anului precedent (excedent de 0,7 la suta din PIB, versus deficit de 0,1 la suta din PIB). Aceste performante s-au datorat indeosebi restrangerii nivelului relativ al cheltuielilor bugetare (de la 7,7 la suta din PIB in trimestrul II 2004, la 7,2 la suta), dar si cresterii volumului incasarilor (de la 7,1 la suta din PIB in trimestrul II 2004, la 7,4 la suta).

Sporirea veniturilor bugetare s-a realizat, in special, pe seama: (i) varsamintelor din taxa pe valoarea adaugata, care s-au majorat cu 0,3 puncte procentuale din PIB, ca urmare a amplificarii volumului cifrei de afaceri din comertul cu bunuri si servicii, precum si (ii) incasarilor din contributiile de asigurari sociale, a caror majorare cu 0,2 puncte procentuale din PIB s-a datorat cresterii salariilor, dar si a numarului de salariati. Revigorarea acestor categorii de venituri a compensat in totalitate scaderea incasarilor din impozitul pe venit si a celor din impozitul pe profit (cu 0,2, respectiv 0,02 puncte procentuale din PIB), care a fost provocata de introducerea cotei unice de impozitare (16 la suta).

11 In aceasta categorie sunt cuprinse si autovehiculele care fac obiectul investitiilor in sectorul corporatist si in cel public si care, potrivit metodologiei conturilor nationale, apartin formarii brute de capital fix.

In schimb, majoritatea categoriilor de cheltuieli ale bugetului general consolidat au inregistrat scaderi ale greutatii lor relative in PIB, comparativ cu trimestrul II 2004; exceptie au facut doar cheltuielile de personal, care si-au sporit cu 0,1 puncte procentuale ponderea lor in PIB, datorita majorarii in doua etape a salariilor personalului bugetar (la sfarsitul anului 2004 si la inceputul anului curent). Cea mai severa comprimare au inregistrat- o cheltuielile de capital (cu 0,3 puncte procentuale din PIB), urmate de subventii si de cheltuielile materiale (cu 0,2, respectiv 0,1 puncte procentuale din PIB), primele doua categorii fiind inferioare chiar si in termeni absoluti celor consemnate in aceeasi perioada a anului anterior.

In luna iulie s-a efectuat a doua rectificare bugetara din acest an; tinta de deficit fiscal pentru anul 2005 a fost majorata de la 0,74 la 1,0 la suta din PIB, ca urmare a suplimentarii cu circa 1 017 milioane RON (aproximativ 0,4 la suta din PIB) a fondului de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, avand ca destinatie acoperirea unei parti din pagubele produse de inundatii. S-a prevazut ca aceasta majorare de cheltuieli sa fie partial contrabalansata prin sporirea cu 300 milioane RON a veniturilor bugetare, pe seama incasarilor din impozitul pe profit si a celor din taxa pe valoarea adaugata.

1.1.2. Cererea de investitii

In trimestrul II, accelerarea dinamicii formarii brute de capital fix (cu 3,8 puncte procentuale, pana la 9 la suta) a fost sustinuta de lucrarile de constructii noi (6,7 la suta), pe fondul redresarii segmentului rezidential, dar si de revigorarea investitiilor in domeniul agricol (6,6 la suta).

Investitii realizate

variaţie anuală (%)

	Anii	I	II	III	IV
Total	2004	7,2	12,0	18,1	1,7
	2005	5,8	7,6
Lucrari de constructii noi	2004	7,6	9,6	13,3	6,9
	2005	2,2	6,7
Utilaje	2004	14,9	26,4	38,4	5,5
	2005	9,6	8,5
Alte cheltuieli*	2004	–30,7	–40,2	–38,8	–37,6
	2005	–4,9	6,6

* plantaţii de vii, pomi, �mpăduriri, cumpărări de animale
Sursa: INS

Referitor la investitiile in utilaje (inclusiv mijloace de transport), restrangerea dinamicii resurselor proprii, in contextul pierderilor severe de ritm consemnate de productia industriala (de la 7,8 la suta in trimestrul IV 2004 la numai 0,7 la suta in trimestrul I 2005), a reprezentat un factor de limitare a activitatii investitionale pe ansamblul economiei, al carui efect a fost doar partial contrabalansat de atractivitatea creditelor bancare (datorata reducerii ratelor dobanzii si aprecierii monedei nationale) si de dezvoltarea activitatii de leasing12. In consecinta, achizitiile de utilaje, desi au reprezentat in continuare componenta cea mai dinamica a cheltuielilor de investitii (8,5 la suta), nu au putut egala nici in intervalul analizat ritmulmediu de crestere inregistrat in perioada anterioara puseului investitional din trimestrele II-III 200413, in timp ce volumul lucrarilor de reparatii capitale a scazut cu aproximativ 3 la suta fata de anul precedent.

In cazul acumularilor de capital, importurile au avut in general o contributie mai accentuata la acomodarea plusului de cerere � atat in cazul achizitiilor destinate retehnologizarii (in conditiile in care volumul productiei autohtone a scazut la majoritatea produselor), cat si in cel al cumpararilor de mijloace de transport. In cadrul acestei din urma categorii, au existat totusi doua segmente ale ofertei interne � autovehicule comerciale si mijloace de transport nerutier �, care au reactionat pozitiv la dinamizarea cererii de investitii, desi cu o intensitate sensibil inferioara importurilor. In plus, merita mentionat si ritmul inca ridicat de crestere a productiei de autoturisme pentru piata interna (circa 68 la suta, potrivit statisticilor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile).

1.1.3. Cererea externa neta

Tendinta de adancire a contributiei negative a cererii externe nete la dinamica PIB, manifestata in ultimii doi ani, a continuat si in trimestrul II 2005 (-7,2 puncte procentuale, de la un nivel anterior de -6 puncte procentuale). De aceasta data insa evolutia nu este imputabila accelerarii ritmului de crestere a importurilor, ci reducerii la numai 3,3 la suta a dinamicii anuale a exporturilor, atribuita, in buna masura, unui efect de baza14; evolutiile curente semnaleaza, dimpotriva, o revigorare a activitatii pentru export, indicele de volum al vanzarilor de bunuri si servicii pe piata externa (+4,5 la suta) fiind net superior celui inregistrat in trimestrul I (0,6 la suta)15.

Deteriorarea evolutiei exporturilor comparativ cu perioada similara a anului 2004 s-a produs intr-un context economic (intern si extern) caracterizat prin: (i) reducerea competitivitatii producatorilor autohtoni si intensificarea concurentei externe (reprezentativ este cazul industriei usoare), astfel incat, in pofida cresterii cererii de import a Uniunii Europene, indicele de volum fizic corespunzator exporturilor romanesti cu aceasta destinatie a scazut de la 102,8 la suta in trimestrul I la 96 la suta in perioada analizata si (ii) diminuarea semnificativa a efectelor conjuncturii internationale favorabile existente anterior (cazul metalurgiei si al industriei chimice).

13 Media ritmurilor trimestriale din intervalul ianuarie 2003-martie 2004 s-a situat la circa 12 la suta.
14 In trimestrul II 2004 exporturile de bunuri si servicii au atins unul dintre cele mai inalte ritmuri anuale din ultimii 7 ani (+24,6 la suta).
15 variatii trimestriale ajustate sezonier (calcule BNR)

De remarcat faptul ca majorarea volumului fizic al exporturilor fata de perioada similara a anului precedent a fost generata de numai 5 ramuri � mijloace de transport rutier, prelucrarea titeiului, masini si aparate electrice, metalurgie si chimie17 (ultimele doua inregistrand insa contributii subunitare, mult inferioare valorilor trimestriale din ultimii doi ani).

In ceea ce priveste importurile de bunuri si servicii, indicii anuali de volum s-au mentinut si in intervalul analizat la niveluri inalte, chiar daca in usoara scadere fata de trimestrul anterior (de la 118,4 la suta la 116,1 la suta), sub influenta unui efect de baza, dar si a temperarii de dinamica din perioada curenta18. �i in cazul importurilor de bunuri, cea mai mare parte a variatiei anuale a volumului fizic (peste 75 la suta) a fost asociata unui numar restrans de categorii de marfuri � mijloace si materiale de transport (in cadrul carora dominante sunt autoturismele), dispozitive mecanice, produse ale industriei chimice, masini, aparate si echipamente electrice, metale comune.

1.2. Oferta

Similar trimestrului anterior, contributia dominanta la incetinirea ritmului de crestere economica a revenit agriculturii, pierderile provocate de conditiile meteorologice nefavorabile determinand scaderea cu 10,4 la suta a valorii adaugate brute generate de acest sector.

Industria si-a temperat semnificativ viteza de crestere, pana la 2,6 la suta (nivel de aproape doua ori mai mic decat cel din trimestrul I 2005). Pierderile de ritm observate in sectorul industrial pot fi asociate: (i) slabirii cererii externe pentru o serie de produse cu pondere importanta in exporturile romanesti (din motivele mentionate anterior); (ii) concurentei crescande a importurilor competitive, accentuata de mentinerea tendintei de apreciere nominala a leului fata de principalele valute; (iii) acumularii de stocuri de produse finite in industria prelucratoare.

In sectorul constructiilor si in cel al serviciilor, valoarea adaugata bruta s-a majorat in trimestrul II 2005 cu 4 si, respectiv, 7,1 la suta � ritmuri anuale doar marginal superioare celor inregistrate in intervalul precedent (cu 0,2-0,3 puncte procentuale). In cazul constructiilor, evolutia a fost sustinuta de revigorarea segmentului cladiri rezidentiale, ca urmare a reluarii executiei unor proiecte a caror derulare fusese stopata anterior datorita procesului de renegociere a contractelor initiat de mari firme de constructii, afectate de aprecierea semnificativa a leului in raport cu euro. In ceea ce priveste serviciile, desi nu dispunem decat de informatii partiale referitoare la segmentele componente, se poate aprecia ca expansiunii comertului cu amanuntul, serviciilor destinate populatiei, telecomunicatiilor si serviciilor bancare si de asigurari i s-a opus slabirea activitatii in comertul cu ridicata, transportul de marfuri si serviciile adresate intreprinderilor (in corelatie cu evolutiile consemnate in industrie, agricultura si constructii).

17 inclusiv prelucrarea cauciucului si a maselor plastice
18 -1,5 puncte procentuale fata de trimestrul I, pana la +6,8 la suta (variatie trimestriala ajustata sezonier; calcule BNR)

2. Piata muncii

Presiunile pe piata fortei de munca s-au mentinut semnificative in trimestrul II 2005, insa datele disponibile pentru trimestrul III indica o usoara atenuare a acestora. Schimbarea conditiilor pe piata muncii nu a fost reflectata deocamdata de evolutia castigurilor salariale, care nu a fost de natura a sprijini procesul dezinflationist. Pe partea ofertei, rigiditatea salariilor din industrie a contribuit la deteriorarea costurilor unitare cu forta de munca, in conditiile scaderii productivitatii muncii, iar pe partea cererii, persistenta unei dinamici substantiale a salariului net real a alimentat potentialul inflationist al consumului populatiei.

2.1. Forta de munca

Rata somajului inregistrat a atins in trimestrul II 2005 cel mai scazut nivel din ultimii 13 ani (5,6 la suta), fiind cu 1,4 puncte procentuale mai redusa decat in perioada similara a anului anterior, in conditiile in care, in ultimele patru trimestre, numarul de angajari din randul somerilor a fost de 2,3 ori mai mare decat cel al concedierilor, iar peste 580 de mii persoane au renuntat sa-si mai reinnoiasca cererea pentru ocuparea unui loc de munca, iesind din evidentele ANOFM. Comparativ cu trimestrul II 2004, numarul de disponibilizari a scazut cu circa 22 la suta, o restrangere a personalului salarizat avand loc numai in sectorul industrial, in timp ce numarul salariatilor din constructii si servicii si-a mentinut tendinta ascendenta. Totusi, similar trimestrului I 2005, majorarea numarului de salariati pe ansamblul economiei s-a datorat probabil nu doar crearii de noi locuri de munca, ci si formalizarii unor contracte de munca, in urma relaxarii regimului fiscal. Ipoteza este sustinuta de manifestarea unei tendinte de limitare a numarului de angajari intermediate de ANOFM, care se realizeaza in cea mai mare parte19 din randul somerilor inregistrati.

Astfel, semnalele referitoare la slabirea cererii suplimentare de forta de munca, detectate in primele luni ale anului 2005, au fost confirmate de cele mai recente date statistice. Spre deosebire de anii anteriori, cand in trimestrul II numarul de locuri vacante identificate de ANOFM a reprezentat valoarea maxima anuala, in anul 2005 aceasta perioada a inregistrat o usoara reducere (-2,8 la suta) fata de trimestrul anterior. In termeni anuali, scaderea numarului de locuri de munca vacante a fost semnificativa (-18,8 la suta), posibile explicatii fiind: (i) preocuparea angajatorilor pentru cresterea eficientei operationale, dupa majorarile de personal consemnate recent (indeosebi in constructii si servicii, unde productivitatea muncii pare sa se fi ameliorat20) si (ii) deteriorarea anticipatiilor companiilor privind perspectivele activitatii economice (in industrie). In plus, numarul somerilor iesiti din evidentele ANOFM ca urmare a faptului ca nu si-au reinnoit cererea pentru un loc de munca a fost cu 35 la suta mai redus fata de aceeasi perioada a anului anterior21; evolutia ar putea fi determinata de cresterea dificultatii cu care acestia isi gasesc un loc de munca prin eforturi proprii, intr-un context marcat de puternice disparitati regionale in ceea ce priveste raportul cerere/oferta pe piata muncii (rata somajului la nivel de judet variind intr-un interval de circa 8 puncte procentuale) si de o pregatire profesionala inadecvata a somerilor comparativ cu exigentele angajatorilor (numarul persoanelor nou angajate a fost in trimestrul II 2005 cu 22 la suta mai mic fata de cel al locurilor de munca identificate de ANOFM).

Datele statistice disponibile pentru trimestrul III 2005 indica mentinerea ratei somajului la un nivel scazut (5,5 la suta), insa trebuie remarcat faptul ca, eliminand influentele sezoniere, acest indicator se plaseaza pe o tendinta ascendenta fata de trimestrul anterior, situatie atipica in ultimii ani22. Evolutia, corelata cu diminuarea in continuare a numarului de locuri vacante, sugereaza o posibila atenuare a presiunilor pe piata fortei de munca.

19 diferenta o reprezinta studentii, pensionarii sau salariatii care isi cauta un alt loc de munca
20 Conform calculelor pe baza datelor privind populatia ocupata (din ancheta AMIGO) si a datelor VAB, aferente trimestrului I 2005, productivitatea muncii in aceste sectoare a revenit la ritmuri anuale pozitive, dupa scaderi consecutive in trimestrele II-IV 2004.
21 Iesirile masive din randul somerilor inregistrate in ultimii trei ani au fost probabil asociate dezvoltarii economiei informale si migrarii in strainatate in cautarea unui loc de munca.
22 Avand in vedere aceasta schimbare de tendinta, s-a renuntat la analiza datelor disponibile pe baza anchetei AMIGO (trimestrul I 2005), considerandu- se ca ar avea relevanta redusa.

2.2. Venituri

Ritmul anual de crestere a salariului mediu brut pe economie a cunoscut in trimestrul II 2005 o usoara intensificare in termeni nominali comparativ cu trimestrul anterior, datorata acordarii de: (i) indexari cumulate de la inceputul anului in industria hidrocarburilor; (ii) prime si stimulente in industria energetica; (iii) prime din profitul net si alte prime in serviciile private. In industria prelucratoare, in contextul incetinirii ritmului activitatii economice cu 5,1 puncte procentuale, dinamica anuala a salariului brut (+14,9 la suta) a scazut cu 1,5 puncte procentuale, ajustare insuficienta pentru a contracara evolutia nefavorabila a productivitatii muncii. Deteriorarea costurilor unitare nominale cu forta de munca a fost vizibila atat in ramuri producatoare de bunuri de consum (industria alimentara, de prelucrare a tutunului, industria usoara, echipamente, aparate de radio, televiziune si comunicatii), cat si in industrii producatoare de bunuri intermediare si de capital (metalurgie, industria chimica, masini si echipamente).

Productivitatea muncii şi salariul brut real �n industrie

variaţie anuală (%)

	2004			2005
	II	III	IV	I	II	iul.	aug.
Productivitatea muncii	10,0	10,5	13,7	7,1	2,7	-3,4	5,5
Salariul mediu brut real*	4,1	2,3	3,8	1,0	2,3	4,5	6,1
Salariul mediu brut real**	0,1	-1,5	2,1	5,0	13,8	14,0	18,2

*) deflatat cu indicele preturilor productiei industriale pentru piata interna
**) deflatat cu indicele preturilor productiei industriale pentru piata externa
Sursa: INS, calcule BNR

Astfel, costurile unitare nominale cu forta de munca au generat presiuni inflationiste semnificative, avand in vedere ca au inregistrat ritmuri anuale de crestere situate la +20,7 la suta in industria hidrocarburilor, la +31,1 la suta in sectorul energetic si variind intre +18 la suta si +41,2 la suta in majoritatea ramurilor prelucratoare cu impact direct asupra preturilor de consum. Datele statistice disponibile pentru trimestrul III 2005 indica accentuarea acestor presiuni23, pe fondul restrangerii in continuare a castigurilor de productivitate. In aceste conditii, ecartul dintre dinamica anuala a productivitatii muncii si cea a salariului brut real (deflatat cu IPPI pentru piata interna) s-a restrans de la +6 puncte procentuale in trimestrul I 2005 la +0,4 puncte procentuale in trimestrul II, ajungand la -4,2 puncte procentuale in perioada iulie-august. Cu toate acestea, este posibil ca declinul productivitatii muncii in industrie sa fi fost de fapt mai putin accentuat, comparatia dintre datele statistice si rezultatele sondajelor de conjunctura sugerand ca scaderea in termeni anuali a numarului de salariati raportati de catre angajatori a fost atenuata de: (i) formalizarea unor contracte de munca in urma introducerii cotei unice de impozitare si (ii) derularea in randul angajatilor fara carte de munca a unora dintre masurile de reducere a personalului impuse de evolutia indicatorilor de activitate.

23 ritm anual pe ansamblul industriei de +13,5 la suta in trimestrul II 2005 (cu 5,6 puncte procentuale peste cel inregistrat in trimestrul anterior) si respectiv de +16 la suta in iulie-august 2005

Pe partea cererii, ritmurile inalte de crestere a salariului mediu net real inregistrate in trimestrele II si III (13 la suta si respectiv 14,3 la suta in lunile iulie-august24) au reprezentat un factor important de stimulare a consumului de bunuri si servicii si, implicit, a potentialului sau inflationist. Influente suplimentare in acest sens au exercitat: (i) influxurile de venituri din munca si transferuri private25, care si-au accelerat dinamica anuala in termeni reali de la 5,8 la suta in trimestrul I la 16,9 la suta in trimestrul II si 55,4 la suta in intervalul iulie-august si (ii) veniturile din pensii, a caror crestere anuala s-a mentinut relativ ridicata (+11,3 la suta in termeni reali in perioada aprilie-iunie 2005), desi a continuat sa se reduca fata de trimestrele anterioare.

3. Preturi de import si preturi de productie

In trimestrul II 2005, presiunile inflationiste exercitate de costurile materiale s-au atenuat pe seama contributiei favorabile a cursului de schimb si a prefurilor unor materii prime. In pofida unei decelerari de ritm, prefurile exteme ale resurse-lor energetice siproduselor animale importate au inregistrat in continuare variafii importante. Trendul descrescator al dina-micii anuale a prefurilor de import si de producfie se va men-fine probabil si in trimestrul III, o inversare de tendinfa jiind insa previzibild pe segmentulproduselor energetice din import.

3.1. Preturile de import

Presiunile exercitate de preturile externe ale bunurilor importate s-au diminuat in trimestrul II 2005, ritmul anual de crestere a valorii unitare a achizitiilor externe de marfuri scazand de la +5,9 la suta in trimestrul I la +4,1 la suta. Decelerarea a fost sustinuta de majoritatea categoriilor de marfuri, singura evolutie notabila de sens contrar fund consemnata la nivelul grupei incdlfdminte. Chiar daca in scadere fata de trimestrul anterior, variatiile anuale ale grupelor produse minerale26 si animale vii si produse animale au fost in continuare net superioare mediei (+34,2 si respectiv +17,9 la suta), impactul asupra dinamicii preturilor interne ramanand semnificativ.

La nivelul bunurilor industriale miscarile de preturi au fost, in general, nesemnificative, fapt ilustrat atat de scaderea cu 0,5 la suta a valorii unitare pe relatia cu Uniunea Europeana (principalul partener comercial, furnizor in special de bunuri industriale), cat si de rata modesta de crestere a preturilor productiei industriale pentru export a UE-25 (+0,7 la suta, in scadere de la +1,3 la suta in trimestrul I 2005 mai ales ca urmare a evolutiilor consemnate pe segmentul bunurilor inter-mediare; singura grupa care nu a sustinut dezinflatia a fost cea a bunurilor durabile, ritmul anual de crestere a preturilor urcand cu 0,4 puncte procentuale, pana la 1,3 la suta).

24 variatii anuale
25 transformate in lei la cursul mediu RON/EUR din perioada respectiva, pentru a lua in considerare si erodarea puterii de cumparare a acestora, ca urmare a aprecierii nominale a monedei nationale
26 minereuri, carbune, titei brut, produse petroliere, gaze naturale

Pentru trimestrul III 2005 este previzibila o schimbare de tendinta pe segmentul produselor energetice in conditiile in care cotatiile titeiului Brent au revenit pe o traiectorie pronuntat ascendenta, in luna august atingandu-se un nou maximum istoric (67,3 USD/baril); pretul extern al gazelor naturale isi va mentine dinamica alerta a trimestrelor anterioare (+60,9 la suta in iulie-septembrie 2005 comparativ cu intervalul similar al anului anterior). Pe segmentul bunurilor industriale, datele disponibile (iulie-august) indica prelungirea tendintei inregis-trate in trimestrul II de preturile bunurilor intermediare, dar si accelerarea dinamicii preturilor bunurilor de consum (nu numai durabile, ci si de uz curent).

Comparativ cu perioadele corespunzatoare ale anului 2004, trimestrele II si III 2005 au continuat trendul de apreciere nominala a monedei nationale; evolutiile curente marcheaza totusi anumite modificari in traiectoria cursului de schimb comparativ cu primul trimestru al anului - temperarea ritmului de apreciere in raport cu euro si intreruperea tendintei de apreciere in raport cu dolarul SUA -, care au condus la diminuarea influentei pozitive asupra inflatiei importate.

3.2. Preturile de productie

3.2.1. Preturile productiei industriale

Trendul descendent al dinamicii anuale a preturilor productiei industriale pentru piata interna a continuat si in trimestrul II 2005 (-0,4 puncte procentuale fata de trimestrul anterior, pana la 13,9 la suta). Tendinta a fost sustinuta exclusiv de sectorul prelucrator (ritm anual de 12,3 la suta, in scadere cu 1,4 puncte procentuale), care a beneficiat in continuare de diminuarea presiunilor exercitate de costurile cu unele materii prime (cereale, bumbac, metale) si de impactul favorabil al aprecierii monedei nationale fata de principalele valute. In aceste conditii, decalajul dintre rata anuala de crestere a preturilor productiei industriale pentru piata interna in sectorul prelucrator si cea a preturilor de consum s-a redus de la 4,9 puncte procentuale in trimestrul I la 2,4 puncte procentuale in perioada analizata.

Cea mai semnificativa decelerare a ritmului anual de crestere a preturilor de productie a survenit la nivelul bunurilor intermediare: -4,9 puncte procentuale, pana la 6,5 la suta; evolutia a fost imprimata de industria metalurgica si poate fi corelata cu tendinta similara observata pe piata externa ca urmare a slabirii presiunilor exercitate anterior de cererea puternica din partea Chinei, dar si cu restrangerea semnificativa a cererii interne (volumul vanzarilor pe aceasta piata a scazut cu 13 la suta fata de aceeasi perioada a anului 2004, de aproape doua ori mai mult decat in trimestrul I).

In acelasi sens au evoluat si ratele de crestere a preturilor corespunzatoare celor doua grupe ale caror produse sunt incluse in cosul de consum - bunurile de uz curent si cele de folosinta indelungata. In cazul primelor, care detin ponderea cea mai importanta, temperarea vitezei de crestere comparativ cu trimestrul anterior a fost relativ redusa (-0,8 puncte procentuale, pana la 12,4 la suta), influenta pozitiva a evolutiilor din industria alimentara27 (indeosebi ca urmare a atenuarii variatiilor anuale consemnate de preturile interne ale produselor agricole28) si din industria textila fiind partial anulata de accelerarile de dinamica produse in industria confectiilor si in cea a pielariei (datorate in principal presiunii continue a costurilor cu forta de munca29). Sensibil mai favorabila din perspectiva dezinflatiei a fost dinamica preturilor pe segmentul bunurilor de folosinta indelungata - ritm anual de 7,9 la suta, inferior atat celui din trimestrul anterior (cu 1,8 puncte procentuale), cat si celui consemnat de cealaM grupa adresata consumului populatiei.

O evolutie contrara celei observate la nivelul celorlalte grupe industriale a inregistrat ritmul anual al preturilor bunurilor energetice, care a urcat la 24,6 la suta, fiind cu 5,2 puncte procentuale mai mare decat media trimestrului precedent. In mod evident, principalele influente provin din industria de prelucrare a titeiului (+39,5 la suta, in crestere cu 11 puncte procentuale) si din industria de extractie a hidrocarburilor (+14,3 puncte procentuale, pana la 43,9 la suta) si sunt asociate probabil escaladarii pretului petrolului pe piata internationala in perioada anterioara si parcurgerii in luna aprilie a unei noi etape din calendarul de aliniere a pretului gazelor naturale din productia interna la cel de import.

27 ritm anual in scadere de la 9,9 la suta in trimestrul I la 7,4 la suta in perioada analizata
28 a se vedea subsecjiunea 3.2.2. Prefurile productiei agricole
29 Cele doua ramuri au inregistrat in ultimele patru trimestre cresteri reale ale costurilor unitare cu forta de munca situate intre 11 si 26 la suta, ceea ce explica persisten^a ratelor ridicate de crestere a preturilor de productie (14,3 si respectiv 12 la suta in trimestrul II 2005).

Dezinflatia observata la nivelul preturilor productiei industriale in primele doua trimestre ale anului ar putea continua si in trimestrul III. Spre deosebire de trimestrul anterior, un sprijin important ar putea veni din sectorul energetic (luna iulie con-semnand o decelerare a preturilor de productie de 3,6 puncte procentuale, comparativ cu media trimestrului anterior), posibil pe seama: (i) liberalizarii pietei energiei electrice pentru consu-matori (cu exceptia celor casnici); (ii) cresterii ponderii energiei electrice produse in hidrocentrale la costuri mai mici.

3.2.2. Preturile productiei agricole

Similar trimestrului I 2005, preturile produselor agricole au consemnat in trimestrul II 2005 o dinamica anuala negativa (-11 la suta), sub actiunea efectului de baza manifestat in sectorul vegetal. Datorita variatiilor pozitive considerabile inregis-trate de preturile legumelor, evolutiile curente de pe acest segment au fost mai putin favorabile (ritm trimestrial de +5,9 la suta); pretul cerealelor a continuat totusi sa se reduca, surplusul de oferta generat de productia record a anului anterior reusind sa inhibe efectele expectatiilor negative privind recolta din acest an.

Tendintele observate in intervalul anterior s-au mentinut si la nivelul productiei animale, ritmul anual al preturilor scazand cu inca 5 puncte procentuale (pana la +16,2 la suta); desi evolutia a fost sustinuta de toate grupele de produse animale, dominanta a fost influenta exercitata de segmentul carnii de pore, unde rata anuala de crestere a preturilor s-a redus cu peste 30 de puncte procentuale fata de media primelor trei luni ale anului, in principal ca urmare a scaderilor de preturi din perioada curenta (determinate de cresterea ofertei interne, favorizata probabil de revenirea interesului crescatorilor individuali pentru acest tip de productie30 si de concurenta importurilor).

Atenuarea presiunilor exercitate de preturile produselor agricole va continua probabil si in trimestrul III, desi conditiile meteorologice nefavorabile vor restrange sensibil contributia favorabila a segmentului vegetal, specifica acestei perioade a anului.

30. efect conjugat al subven^iilor acordate de MAPDR, al cantitajii suficiente de furaje si al atractivita^ii preturilor

Sursa datelor: Banca Nationala a Romaniei