Procesul de dezinflatie a cunoscut o relativa stagnare in trimestrul IV 2005; rata anuala a inflatiei a atins in decembrie 8,6 la suta, fiind cu 0,5 puncte procentuale mai mare fata de nivelul proiectat si depasind marginal limita superioara a intervalului de variatie de ±1 puncte procentuale ce a incadrat tinta de inflatie de 7,5 la suta pentru anul anterior.

Abaterea inflatiei de la traiectoria prognozata pentru trimestrul IV s-a datorat dimensiunii peste asteptari a ajustarilor de preturi administrate si a cresterii preturilor volatile ale unor produse alimentare; in schimb, inflatia de baza (CORE2), asupra careia politica monetara isi poate exercita mai eficace influenta, s-a situat pe un trend descendent care a inregistrat o accentuare in ultima parte a anului 2005, ceea ce a contrabalansat partial impactul celorlalte componente mentionate asupra ritmului de crestere a preturilor de consum. Din perspectiva ratei medii anuale a inflatiei a avut insa loc o consolidare a procesului dezinflationist, anul 2005 consemnand o cifra de 9 la suta, substantial mai mica in comparatie cu rezultatul de 11,9 la suta inregistrat in 2004.

In trimestrul III, ritmul de crestere a cererii agregate a ramas deosebit de inalt, cu toate ca dinamica anuala a PIB a continuat sa se reduca sub impactul socurilor asupra ofertei; consumul final efectiv al populatiei s-a majorat fata de perioada similara a anului anterior cu 7,0 la suta, iar formarea bruta de capital fix a crescut pana la 10,5 la suta. Persistenta dinamicii alerte a salariilor si accelerarea cresterii creditului acordat populatiei au constituit principalele surse de alimentare a cererii si in ultimul trimestru al anului.

In acest context, politica monetara a continuat sa fie confruntata cu provocari majore in trimestrul IV. Pe de o parte, ritmul de crestere a consumului a ramas nesustenabil din perspectiva asigurarii progresului pe termen mediu si lung al dezinflatiei si a mentinerii principalelor echilibre macroeconomice. Pe de alta parte, utilizarea in maniera traditionala a instrumentelor politicii monetare a continuat sa fie constransa atat de imperfectiunile mecanismului de transmisie monetara - datorate pozitiei de debitor net a bancii centrale, precum si ponderii ridicate a componentei in valuta in creditul neguvernamental - cat si de riscul resurgentei intrarilor substantiale de capital volatil. Raspunsul BNR a fost de utilizare ferma a instrumentelor aflate la dispozitie, cu precadere a celor mai putin stimulative pentru intrarile de capital, in vederea cresterii pe termen mai indelungat a restrictivitatii conditiilor monetare si prevenirii deteriorarii anticipatiilor inflationiste: majorarea progresiva a volumului lichiditatii sterilizate prin intermediul operatiunilor de piata, cu consecinta sporirii dobanzii efective de sterilizare, precum si cresterea de la 30 la 35 la suta a ratei rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor in valuta ale institutiilor de credit. In acelasi scop a fost finalizat proiectul actului normativ privind reglementarea activitatii institutiilor financiare nebancare.

Evaluarea de catre CA al BNR a argumentelor favorabile si a celor potrivnice revizuirii tintei de inflatie pentru 2006, date fiind perspectivele nefavorabile pe termen scurt rezultate din scenariile de proiectie, s-a finalizat cu decizia de a nu se modifica tintele actuale de inflatie pe termen scurt si mediu, acestea fiind mentinute la nivelul de 5 la suta ±1 puncte procentuale in 2006 si, respectiv, de 4 la suta ±1 puncte procentuale in 2007. Aceasta optiune are in vedere:

-        angajamentul bancii centrale de a atinge tinta de inflatie a anului 2007, optiune ambitioasa si care presupune costuri economice importante, reconfirmand concentrarea BNR asupra realizarii prin utilizarea tuturor mijloacelor de care dispune a traiectoriei de dezinflatie pe termen mediu, orizont temporal la nivelul caruia pot actiona mai eficace instrumentele politicii monetare. Ca urmare, in pofida faptului ca pe termen scurt rata inflatiei proiectate se situeaza in permanenta deasupra traiectoriei programate a dezinflatiei, devierea de la tinta in anul 2006 este perceputa a avea caracter temporar in conditiile unei actiuni ferme si proactive a politicii monetare, sprijinite de prudenta politicilor salariala si fiscala;

-        necesitatea de a realiza o mai buna ancorare a anticipatiilor inflationiste si de a orienta in consecinta deciziile operatorilor economici, avand in vedere faptul ca o eventuala revizuire a tintei de inflatie pe 2006 ar conduce la deteriorarea sensibila a performantelor inflationiste pe termen mediu, complicand conduita politicii monetare in viitor;

-        nevoia de actiune ferma si imediata din partea BNR, avand in vedere durata necesara manifestarii efectelor masurilor de politica monetara asupra evolutiei inflatiei, prin intermediul influentarii cererii agregate.

Scenariul de baza al proiectiei privind evolutiile macroeconomice pe termen mediu (al carei orizont a fost extins de la 6 la 8 trimestre, in concordanta cu orizontul de politica monetara) presupune, comparativ cu ipotezele aferente prognozei precedente, cresteri mai puternice ale preturilor volatile ale unor produse alimentare, inclusiv prin modificarea structurii cosului de consum, precum si revizuirea in sens ascendent a valorii previzionate a cursului de schimb. Acest scenariu releva o deteriorare a evolutiei pe termen scurt a inflatiei, rata anuala a inflatiei proiectate depasind cu circa 1,6 puncte procentuale tinta stabilita pentru finele anului 2006. Perspectiva inflatiei se amelioreaza, insa, in 2007, ca efect al actiunii setului auster de politici macroeconomice, al depasirii perioadei de impact maxim al socurilor nefavorabile asupra ofertei, precum si al temperarii anticipatiilor inflationiste; astfel, in a doua parte a anului dezinflatia revine pe o traiectorie compatibila cu atingerea tintei de 4 la suta. Pe parcursul intervalului de prognoza, decelerarea proiectata a inflatiei are ca suport principal reducerea continua a excedentului de cerere - pana la valori negative - provocata de inasprirea conditiilor monetare, in contextul unui ansamblu de politici economice restrictive.

Infirmarea unora dintre ipotezele aflate la baza acestui scenariu ar putea devia insa rata inflatiei de la traiectoria prognozata. Efecte adverse ar putea fi generate de insuficienta crestere a austeritatii politicii salariale si a celei fiscale, de consemnarea unui nivel al cursului de schimb superior celui proiectat, dar si de deteriorarea anticipatiilor inflationiste sub impactul combinat al ajustarilor de preturi si al producerii altor socuri potentiale. Riscuri suplimentare - inclusiv asupra asteptarilor - incumba eventualele cresteri mai ample ale preturilor energetice si ale unor produse alimentare, precum si efectuarea unor majorari mai consistente ale preturilor administrate sau modificarea calendarului de aplicare a acestora. De asemenea, un alt risc major il constituie posibilitatea unui efect insuficient de restrictiv exercitat de intarirea politicii monetare asupra ritmului de crestere a creditului, insotit de o potentiala recrudescenta a intrarilor substantiale de capital volatil.

Evaluarea cuprinzatoare a proiectiei pe termen mediu, precum si a multiplelor dificultati si riscuri pe care le antreneaza realizarea programului ambitios de dezinflatie asumat, a condus la reiterarea hotararii CA al BNR de a utiliza in continuare, in mod concertat si proactiv, toate instrumentele aflate la dispozitia sa in scopul temperarii cresterii cererii agregate si al ameliorarii anticipatiilor inflationiste, fiind necesara o reactie rapida si ferma a bancii centrale. Prin urmare, in sedinta sa din 8 februarie, CA al BNR a decis majorarea de la 7,5 la 8,5 la suta a ratei dobanzii de politica monetara si continuarea sterilizarii substantiale a excesului de lichiditate de pe piata monetara interna prin intermediul operatiunilor de piata. Concomitent, CA al BNR a hotarat majorarea de la 35 la 40 la suta a ratei rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor in valuta ale institutiilor de credit incepand cu perioada de aplicare 24 martie-23 apri- lie 2006, mentinerea masurilor prudentiale de temperare a expansiunii creditului neguverna- mental, in special a componentei sale in valuta, si implementarea accelerata a legislatiei de reglementare a activitatii de creditare a institutiilor financiare nebancare.

De asemenea, CA al BNR si-a reiterat hotararea de a reactiona prompt la evolutiile macroeconomice care ar putea periclita mentinerea dezinflatiei pe traiectoria programata pe termen mediu.