1. Cererea si oferta

Trimestrul III 2005 a consemnat continuarea procesului de ince-tinire a dinamicii PIB, pana la unul dintre cele mai scazute ritmuri de crestere din ultimii sase ani (1,8 la suta12 - dinamica inferioara cu 0,4 puncte procentuale celei prognozate). Pe fondul pierderii severe de ritm inregistrate de consumul final, tiparul de crestere economica s-a modificat, investitiile preluand rolul de cel mai dinamic segment al cererii agregate. Pepartea ofertei, agricultura a reprezentat si inperioada analizata principalul factor defranare a cresterii economice, in absenta sa PIB inregistrand o intensificare a ritmului anual cu 0,7puncte procentuale fata de intervalul precedent. Nu trebuie ignorata insa influenta de sens similar a industriei, care si-a diminuat pentru a treia oara consecutiv ritmul anual de crestere (pana la un modest 0,8 la suta).

1.1. Cererea

Dinamica anuala a cererii interne a scazut substantial fata de trimestrul anterior (de la 10,2 la suta la 5,8 la suta), pe fondul unei evolutii similare a consumului final, dar si al comprimarii puternice a stocurilor de produse finite. In schimb, investitiile si-au imbunatatit ritmul de crestere cu inca 1,5 puncte procentuale, consemnand astfel cea mai viguroasa dinamica dintre componentele cererii interne, dupa trei trimestre in care aceasta pozitie a fost detinuta de consumul final. In ceea ce priveste cererea externa neta, contributia sa negativa la cresterea PIB s-a atenuat, fara ca aceasta evolutie sa poata fi insa asociata unei ameliorari semnificative a competitivitatii unor produse de baza ale ofertei romanesti pe pietele externe.

1.1.1. Cererea de consum

Desi temperarea ratei de crestere a consumului final comparativ cu trimestrul precedent (de la 10,5 la suta la 6,7 la suta) a fost insotita de o atenuare a dinamicii achizitiilor de marfuri si servicii ale populatiei, este putin probabil ca aceasta sa fie asociata unei relaxari a presiunii inflationiste a cererii de consum in trimestrul III.

12 In absenta unei mentiuni exprese, in aceasta sectiune ritmurile de crestere exprima variatii anuale de volum.

Cererea de consum a populatiei

Spre deosebire de trimestrul II, diminuarea ritmului anual al consumului final efectiv al populatiei (cu 4,1 puncte procen-tuale, pana la 7 la suta) a fost indusa nu numai de restrangerea autoconsumului si a achizitiilor de pe piata taraneasca (pe fondul manifestarii unui puternic efect de baza, dar si al conditiilor climaterice dificile din anul 2005), ci si de atenuarea dinamicii cumpararilor de marfuri (18,9 la suta, in scadere cu 5,2 puncte procentuale). Interpretarea acestei evolutii ca o slabire a cererii de consum este insa putin plauzibila, avand in vedere, pe de o parte, aparenta accelerare a ritmului anual al venitului disponibil al populatiei13 - doar partial contrabalansata de incetinirea dinamicii creditelor bancare noi pe termen scurt si mediu acordate persoanelor fizice14 -, iar pe de alta parte, constrangerile de ordin conjunctural impuse de oferta (pertur-barile induse in activitatea comerciala de inundatiile extinse).

Persistenta apetitului pentru consum al populatiei in trimestrul III a fost favorizata si de diminuarea inclinatiei catre economisire, pe fondul atractivitatii scazute a dobanzilor pasive (dinamizarea observata pe piata de capital - atat la nivelul Bursei de Valori, cat si al organismelor de plasament colectiv -a compensat doar in mica masura restrangerea fluxului de depozite bancare15, sumele angajate si numarul de investitori fiind, de altfel, sensibil mai mici16; un alt factor de influenta ar putea fi plasamentele imobiliare, insa si in acest caz impactul poate fi considerat minor, in conditiile in care cresterea exagerata a preturilor din ultimii ani a atras dupa sine �inghetarea" pietei de profil in anul 2005).

O concluzie similara se desprinde din analiza evolutiei cifrei de afaceri aferente sectorului comercial - chiar daca dinamica vanzarilor de bunuri de consum a fost inferioara celei consemnate in intervalul anterior, nivelul atins s-a mentinut ridicat (aproximativ 17 la suta in cazul bunurilor de uz curent si 27 la suta in cel al bunurilor de folosinta indelungata). Tendinta descendenta a fost mai clar conturata pe segmentul bunurilor de uz curent, intensitatea fenomenului fiind sensibil atenuata in cazul durabilelor, ca urmare a interesului inca pronuntat al populatiei pentru acest tip de achizitii.

13  aproximat prin suma dintre veniturile totale din salarii, transferuri sociale (asigurari sociale de stat, ajutor pentru somaj si asigurari de sanatate), remiterile din munca in strainatate si transferurile curente private de la nerezidenti
14 de la 62,8 la suta la 36,7 la suta in termeni reali. Trebuie mentionat totusi faptul ca imprumuturile pe termen mediu nu pot fi asimilate in totalitate creditelor de consum, intrucat pot avea ca destinatie, de exemplu, achizitionarea de terenuri sau modernizarea unui imobil.
15   Ritmul anual corespunzator depozitelor la termen nou constituite de populatie in trimestrul III a continuat sa scada comparativ cu perioada similara a anului precedent (-7,1 la suta, variatie reala); din perspectiva soldurilor, dinamica anuala a ramas pozitiva (7,6 la suta), insa mult inferioara nivelului din intervalul precedent (11,5 la suta).
16  La finele lunii septembrie 2005, valoarea totala a titlurilor OPC aflate in posesia unor persoane fizice reprezenta doar 0,4 la suta din soldul depozitelor bancare la termen ale populatiei, iar numarul de investitori din aceasta categorie nu depasea 70 000. Cu toate ca plasamentele in actiuni implica un grad mai mare de risc, populatia este mult mai bine reprezentata pe BVB, valoarea de piata a activelor detinute depasind 20-25 la suta din soldul depozitelor bancare, desi numarul investitorilor se limiteaza la aproximativ 10 000 (Sursa: CNVM, UNOPC).

Diminuarea vitezei de crestere a consumului privat a fost estompata de: (i) serviciile de piata, care si-au accelerat ritmul de crestere cu inca 3,8 puncte procentuale (pana la 14 la suta) -pe seama consumului sporit de energie electrica si a evolutiilor din domeniul comunicatiilor (in special Internet), al transpor-turilor (odata cu prelungirea parcursurilor impusa de blocarea unor rute) si al jocurilor de noroc (de mentionat insa ca dintre aceste categorii de cheltuieli, presiuni inflationiste semnificative nu au generat decat transporturile); (ii) cheltuielile pentru consum individual efectuate de administratia publica si privata (asociate, in buna masura, operatiunilor de ajutorare a sinistratilor in urma inundatiilor).

In ceea ce priveste provenienta bunurilor destinate acoperirii cererii de consum a populatiei, se poate afirma ca in trimestrul III oferta autohtona a continuat sa piarda teren in favoarea im-porturilor. Tendinta a fost vizibila mai ales pe segmentul bunuri de uz curent (incetinire severa a ritmului de crestere a cifrei de afaceri aferente productiei principalelor ramuri industriale de profil - industria alimentara si cea usoara -, concomitent cu o intensificare cu circa 2 puncte procentuale a dinamicii volu-mului fizic al importurilor la aceasta grupa de produse17). Pe celalalt segment al bunurilor de consum, durabilele, companiile romanesti au inregistrat si in trimestrul III o crestere mai accentuata a vanzarilor pe piata interna decat cele producatoare de bunuri de uz curent, desi atenuarea de ritm a fost si in acest caz evidenta (de la 26,2 la suta in intervalul anterior la 12,7 la suta); in plus, reducerea vitezei de crestere devine si mai pronuntata daca luam in considerare si mijloacele de transport rutier18, insa trebuie precizat faptul ca scaderea de aproape 6 ori a dinamicii volumului cifrei de afaceri pentru piata interna la aceasta categorie a fost puternic afectata de influente con-juncturale (de exemplu, depasirea varfului de vanzari in cadrul Programului national de stimulare a innoirii parcului auto) si de manifestarea efectului de baza asociat lansarii pe piata a noului model Dacia Logan (septembrie 2004). Totusi, si pe segmentul bunurilor de folosinta indelungata, volumul achizitiilor din exterior si-a pastrat ritmul alert de crestere din intervalul precedent (pana la circa 50 la suta in cazul autovehiculelor).

17 In absenta unor date statistice privind variatia de volum aferenta importurilor pe grupe de marfuri, au fost realizate calcule aproximative bazate pe valoarea si indicele valorii unitare corespunzatoare produselor cuprinse in Nomenclatorul Combinat (N.C.).
18 Datele disponibile nu permit delimitarea autovehiculelor incluse in consumul populatiei de cele achizitionate de sectorul corporatist si de cel public (care apartin, potrivit metodologiei conturilor nationale, formarii brute de capital fix).

Cererea de consum guvernamental

Consumul final efectiv al administratiei publice s-a majorat intr-un ritm usor mai alert fata de intervalul anterior (3,7 la suta), o posibila explicatie fiind evolutia similara a numarului de salariati din sectorul bugetar.

Evolutii bugetare

Executia bugetului general consolidat s-a finalizat insa si in trimestrul III 2005 cu un excedent (de 0,4 la suta din PIB)19, ceea ce sugereaza mentinerea in aceasta perioada a austeritatii politicii cheltuielilor de investitii guvernamentale.

Ambele parti ale balantei consolidate au inregistrat o scadere relativa fata de perioada similara a anului precedent, atat veniturile, cat si cheltuielile bugetare diminuandu-si ponderile in PIB cu circa 0,1 puncte procentuale.

Astfel, veniturile bugetare au continuat sa resimta efectul introducerii cotei unice de impozitare (16 la suta), acesta con-cretizandu-se in diminuarea cu 0,2 puncte procentuale a gre-utatii relative atat a incasarilor din impozitul pe profit, cat si a celor din impozitul pe venit; o comprimare relativa a consemnat si ponderea altor impozite indirecte (-0,1 puncte procentuale). Declinul acestor venituri a fost contrabalansat partial de cresterea varsamintelor din TVA si a celor din CAS (cu 0,3, respectiv 0,1 puncte procentuale din PIB), indusa de sporirea volumului vanzarilor de marfuri din comertul cu amanuntul si, respectiv, de majorarea salariilor si a numarului de salariati.

Cu toate ca si majoritatea categoriilor de cheltuieli a suferit o comprimare in termeni relativi, cheltuielile materiale si cele de personal si-au majorat ponderea in PIB cu 0,2 si respectiv, cu 0,1 puncte procentuale. In aceste conditii, surplusul primar al bugetului general consolidat s-a redus marginal fata de cel inregistrat atat in intervalul precedent, cat si in trimestrul III 2004, atingand 0,6 la suta din PIB.

19 Marime relativa aproape identica cu cea inregistrata in perioada similara a anului anterior.

In ultimul trimestru al anului 2005, executia bugetului general consolidat a fost marcata de efectuarea in prima jumatate a lunii noiembrie a celei de-a treia rectificari bugetare. Prin aceasta s-au redus (cu cate 1,5 puncte procentuale) nivelurile pro-gramate ale veniturilor si cheltuielilor (pana la 29,5, respectiv, 30,5 la suta din PIB), deficitul bugetar prevazut pentru sfarsitul anului nefiind afectat. Totodata, o parte din cheltuielile bugetare au fost redistribuite, fiind maj orate cele destinate Fondului national unic de asigurari de sanatate (in vederea achitarii datoriilor din sistemul asigurarilor sociale de sanatate), precum si cele pentru invatamant, protectie sociala, functionarea institutiilor publice, refacerea infrastructurii afectate de inun-datii si pentru unele subventii pe produse si activitati; in schimb, cheltuielile destinate mediului si integrarii au fost diminuate.

Cu toate ca, potrivit datelor provizorii, deficitul efectiv al bugetului general consolidat s-a situat la sfarsitul anului sub nivelul programat (0,8 la suta din PIB, comparativ cu 1,0 la suta), relaxarea relativa a politicii fiscale din trimestrul IV (in special, din luna decembrie) a fost cea mai ampla din ultimii ani, constituind un stimul suplimentar important al cererii in aceasta perioada.

1.1.2. Cererea de investitii

Accelerarea cu 1,5 puncte procentuale a dinamicii formarii brute de capital fix (pana la 10,5 la suta) in trimestrul III comparativ cu perioada anterioara s-a produs chiar in conditiile manifestarii unui puternic efect de baza negativ (in intervalul de referinta, acest indicator s-a majorat in termeni anuali cu 17,3 la suta, cel mai ridicat nivel inregistrat in perioada de ascensiune a actualului ciclu economic). Evolutia a fost sustinuta in principal de lucrarile de constructii noi si de reparatii capitale, efectuate mai ales pe segmentele cladiri rezidentiale si constructii ingineresti (partial asociate eforturilor de inlaturare a efectelor inundatiilor).

Investitii realizate

	variatie anuala (%)
	Anii	I	II	III	IV
Total	2004	7,2	12,0	18,1	1,7
	2005	5,8	10,7	11,3
-lucrari de constructii noi	2004	7,6	9,6	13,3	6,9
	2005	2,2	9,4	11,1
- utilaje	2004	14,9	26,4	38,4	5,5
	2005	9,6	12,8	8,1
- alte cheltuieli*	2004	-30,7	40,2	-38,8	-37,6
	2005	-4,9	1,0	41,0

* plantatii de vii, pomi, impaduriri, cumparari de animale
Sursa: INS

In ceea ce priveste investitiile in utilaje, ritmul de crestere a incetinit semnificativ, evolutia fiind insotita de o posibila consolidare a contributiei importurilor la acoperirea cererii de investitii20. Reducerea efortului de retehnologizare a fost in principal generata de diminuarea resurselor proprii ale agentilor economici, in contextul performantelor slabe ale productiei industriale pe parcursul anului 2005. De asemenea, perspec-tivele incerte privind dezvoltarea viitoare a activitatii au repre-zentat probabil pentru multi agenti economici un factor de limitare a apelului la surse alternative de finantare21.

20 Comparativ cu trimestrul II, ritmul anual de crestere al volumului cifrei de afaceri aferente productiei pentru piata interna de bunuri de capital (inclusiv mijloace de transport) s-a redus la mai putin de jumatate (pana la 9,1 la suta), evolutie indusa de majoritatea componentelor acestei grupe, in timp ce dinamica volumului fizic al importurilor pe acest segment a scazut mai lent, continuand sa fie deosebit de alerta (peste 20 la suta).

O evolutie care merita semnalata s-a inregistrat pe cel de-al doilea segment al formarii brute de capital - dupa 10 trimestre in care contributia variatiei stocurilor la dinamica PIB (pozitiva sau negativa) nu a depasit 0,5 puncte procentuale, aceasta a ajuns in perioada analizata la -1,9 puncte procentuale, pe fondul comprimarii severe a stocurilor de produse agricole; de mentio-nat insa ca niveluri comparabile ale acestui indicator s-au inregistrat si in alte perioade in care conditii agricole nefavorabile s-au succedat unui an agricol normal (seceta din 2002, de exemplu). In acest context, rata de crestere a cererii interne a scazut la 5,8 la suta, desi principalele componente ale acesteia -consumul final si formarea bruta de capital fix - au inregistrat ritmuri superioare.

1.1.3. Cererea externa neta

Contributia negativa a cererii externe nete la variatia PIB s-a ameliorat de la 7,2 la 4,4 puncte procentuale, ca urmare a rela-tivei revigorari a exporturilor (8,4 la suta, cu 5,1 puncte procentuale peste ritmul din trimestrul II). Trebuie precizat, totusi, ca aceasta dinamizare a fost mai curand rezultatul disparitiei efec-tului de baza resimtit in intervalul precedent22 decat al evolu-tiilor curente, variatia fata de trimestrul anterior, calculata pe baza seriei desezonalizate, fiind doar de +1,9 la suta in perioada analizata comparativ cu 4,1 la suta in trimestrul II. Livrarile pe piata externa au continuat sa fie afectate de: (i) evolutia ne-favorabila a competitivitatii unor produse cu pondere destul de ridicata in oferta pentru piata externa (masini, echipamente si aparate electrice; produse chimice; produse ale industriei usoare23), dar si de (ii) concurenta din partea tarilor asiatice (in urma liberalizarii, la inceputul anului, a pietei mondiale de produse textile).

In ceea ce priveste importurile, ritmul de crestere al acestora (17,4 la suta) s-a mentinut la un nivel comparabil cu cel inregistrat in primele doua trimestre ale anului 2005, evolutia fiind potentata de continuarea tendintei de apreciere nominala a monedei nationale; corelata cu scaderea productiei industriale, persistenta dinamicii alerte a volumului importurilor sugereaza un aport mai consistent al bunurilor de provenienta externa la satisfacerea cererii de consum (final si productiv) si de investitii.

21 Creditele noi in lei si valuta acordate persoanelor juridice pe termene de peste 1 an si-au redus ritmul anual de crestere de la 66,1 la suta la 49,5 la suta, in termeni reali; in ceea ce priveste achizitiile in sistem leasing, desi piata a continuat sa se extinda si in trimestrul III, ponderea echipamentelor industriale si agricole a ramas foarte scazuta (circa 6 la suta, potrivit analizei pe primele 9 luni ale anului, efectuata de Asociatia Societatilor de Leasing din Romania).
22 In trimestrul II 2004, volumul exporturilor de bunuri si servicii s-a majorat cu 10,9 la suta fata de trimestrul anterior (serie ajustata sezonier; calcule BNR).
23 In trimestrul III, indicele real al costului unitar cu forta de munca in ramurile mentionate s-a situat intre 103,9 la suta si 140,1 la suta comparativ cu perioada similara a anului anterior.

Similar trimestrului precedent, comertul exterior s-a caracterizat printr-un grad ridicat de concentrare, variatia anuala a volumului fizic aferent atat exporturilor, cat si importurilor de bunuri fiind sustinuta, in proportie de peste 75 la suta, de doua si respectiv patru grupe de marfuri (in cazul exporturilor -combustibili si dispozitive mecanice, masini, aparate si echipamente electrice, iar in cel al importurilor - produse ale industriei chimice, metale comune, mijloace de transport si dispozitive mecanice, masini, aparate si echipamente electrice).

1.2. Oferta

Similar primelor doua trimestre ale anului, contributia domi-nanta la incetinirea cresterii economice a revenit agriculturii, pierderile provocate de conditiile meteorologice nefavorabile determinand scaderea cu 14,7 la suta a valorii adaugate brute produse de acest sector.

La aceasta s-a adaugat accentuarea tendintei descendente a activitatii industriale, reflectata de ritmul anual modest al valorii adaugate brute (0,8 la suta), care a generat o contributie de numai 0,2 puncte procentuale la dinamica PIB - cea mai scazuta din ultimii sase ani. Pierderile de ritm observate in sectorul industrial pot fi asociate: (i) incetinirii dinamicii exporturilor unor ramuri puternic orientate catre piata externa (metalurgia, industria usoara, industria mobilei); (ii) concurentei crescande a importurilor competitive, accentuata de mentinerea tendintei de apreciere nominala a leului fata de principalele valute; (iii) efectului negativ al inundatiilor asupra activitatilor de aprovizionare si desfacere ale operatorilor industriali, dar si asupra activitatii sectorului extractiv; (iv) deciziilor de ajustare a productiei in scopul rentabilizarii, consemnate in industria extractiva (incetarea activitatii unor unitati neprofitabile apartinand principalei companii de extractie a hidrocarburilor) si in industria produselor chimice (conditionarea volumului productiei de ingrasaminte de acoperirea prin pret a cheltuielilor - in crestere ca urmare a scumpirii gazelor naturale)24.

In sectorul constructiilor si in cel al serviciilor, valoarea adaugata bruta s-a majorat cu 10,4 si respectiv 9,9 la suta -ritmuri anuale sensibil superioare celor din prima jumatate a anului 2005. Daca in cazul constructiilor evolutia, vizibila pe segmentele cladiri rezidentiale si constructii ingineresti, poate fi asociata actiunilor de inlaturare a efectelor inundatiilor, in privinta serviciilor informatiile disponibile nu ne permit identificarea cu exactitate a activitatilor care au sustinut accelerarea ritmului de crestere - in conditiile in care: (i) comertul cu amanuntul a cunoscut o incetinire a dinamicii cifrei de afaceri, (ii) evolutia comertului cu ridicata si a serviciilor pentru intreprinderi este corelata cu cea a celorlalte sectoare economice, iar (iii) operatiunile bancare si de asigurari au inregistrat o temperare semnificativa a ratei de crestere25, principalele segmente care au consemnat o posibila imbuna-tatire a rezultatelor in trimestrul III raman transporturile, telecomunicatiile si serviciile de utilitati publice.

2. Piata muncii

Conditiile interne pe piata muncii au continuat sa alimenteze presiunile asupra preturilor din partea costurilor cu forta de munca si a cererii de consum. Pe de o parte, rigiditatea salariilor in industrie, in pofida persistentei unor ritmuri de crestere a productivitatii muncii inferioare celor din perioada ianuarie 2003-martie 2005, si revigorarea cererii de forta de munca in trimestrul IV fac improbabila o ajustare a acestor costuri in ultimele luni ale anului 2005. Pe de alta parte, in trimestrul III 2005 siprimele luni ale ultimului trimestru exista indicii privind accelerarea dinamicii anuale a venitului disponibil al populatiei, la aceasta evolutie contribuind indeosebi remiterile muncitorilor romani din strainatate si transferurile private ale nerezidentilor.

24 Productia industriei extractive si-a accelerat declinul comparativ cu trimestrul II (de la -3,9 la suta la -7,5 la suta, variatii anuale), iar cea a industriei chimice a scazut cu 17 la suta, dupa ce in intervalul anterior ritmul anual fusese inca pozitiv (2,1 la suta). In cel de-al doilea caz, dinamica negativa a productiei a fost insa cauzata si de intreruperea activitatii principalului producator de ingrasaminte, dar si de manifestarea unui efect de baza � in trimestrul III 2004 ritmul anual a fost deosebit de ridicat: +54 la suta.
25 Valoarea adaugata bruta aferenta serviciilor de intermediere financiara indirect masurate a crescut cu 2,3 la suta, fata de 15,3 la suta in trimestrul anterior.

2.1. Forta de munca

Atenuarea presiunilor pe piata muncii la nivelul trimestrului III 2005, semnalata deja in Raportul asupra inflatiei publicat in noiembrie 2005, a fost confirmata de datele statistice furnizate de ANOFM, insa aceasta evolutie pare sa fi fost de scurta durata.

Astfel, in trimestrul III 2005 s-a consemnat, pentru a patra oara consecutiv, o diminuare a cererii excedentare de forta de munca, reflectata de scaderea numarului de locuri de munca vacante cu 23 la suta comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior. Totusi, numarul disponibilizarilor a fost relativ redus, majorarea cu 10 la suta in termeni anuali fiind consecinta unui efect de baza (excluzand valoarea inregistrata in trimestrul III 2004, acest indicator a avut in intervalul analizat cel mai scazut nivel din ultimii trei ani). Concedierile s-au realizat cu preponderant in industrie, pe fondul trenarii activitatii in acest sector, in timp ce in constructii si servicii a continuat acce-lerarea cresterii anuale a numarului de salariati. Pe partea ofertei au existat, de asemenea, indicii referitoare la relaxarea con-ditiilor pe piata muncii, concretizate in scaderea de doua ori mai lenta a numarului somerilor fata de intervalul similar din anul precedent si in tendinta ascendenta a ratei somajului ajustate sezonier.

Datele statistice disponibile pentru trimestrul IV 2005 indica o revigorare a cererii de forta de munca. Concluzia este sustinuta de: (i) cresterea numarului de locuri de munca vacante, dupa patru trimestre de scaderi consecutive; (ii) majorarea cu circa 10 la suta a numarului incadrarilor in munca din randul somerilor (luna noiembrie consemnand in acest sens cea mai intensa activitate din ultimii doi ani) si, in consecinta, intreruperea tendintei de crestere a ratei somajului desezonalizate.

Determinanta pentru aceste evolutii este, probabil, dezvoltarea serviciilor, sector in care numarul de angajati si-a accelerat ritmul anual de crestere in lunile octombrie-noiembrie. Rata de crestere a personalului salarizat a ramas semnificativa in constructii, dar s-a atenuat usor fata de trimestrul anterior, in timp ce in industrie restrangerea fortei de munca s-a accentuat.

Trebuie mentionat insa ca este dificil de apreciat masura in care forta de munca disponibilizata din industrie ar putea fi absorbita de sectorul serviciilor, tinand seama de participarea redusa la cursuri de calificare si recalificare (sub 10 la suta din totalul somerilor la sfarsitul lunii septembrie), de rata mai mica de 30 la suta de incadrare in munca a somerilor care au absolvit asemenea cursuri si de mobilitatea regionala scazuta (rate ale somajului constant ridicate in unele judete). De aceea, este posibil ca cererea suplimentara de forfa. de munca sa nu poata fi rapid satisfacuta, generand presiuni de majorare a salariilor, cu potential inflationist in cazul in care aceste cresteri nu sunt msofite de castiguri corespunzatoare de productivitate.

2.2. Venituri

In trimestrul III 2005, evolu^ia salariului mediu brut pe economie nu a fost afectata. decat de influence conjuncturale26, ritmul anual de crestere a acestuia menjinandu-se alert in termeni nominali (+17,5 la suta). Varia^ii cu pana la 10 puncte procentuale peste medie s-au consemnat in sectorul bugetar, industria extractiva si cea energetica, rezultat al majorarilor salariale si al primelor acordate in cursul anului 2005, dar si in construct, ca urmare a cererii ridicate de forfa de munca pentru reconstruct locuinjelor si refacerea infrastructurii afectate de inunda^ii.

Rigiditatea salariilor a contribuit la inregistrarea, in sectorul industrial, a unei rate anuale de crestere a costurilor unitare nominale cu forja de munca similare celei din trimestrul II 2005, dar superioara nivelurilor din perioada ianuarie 2003-martie 2005. Tending de usoara decelerare din industria prelucratoare a fost pe deplin contracarata de accelerarea cu circa 5 puncte procentuale a dinamicii acestor costuri atat in industria extractiva, cat si in cea energetica. In plus, presiunile din partea costurilor unitare cu forja de munca in ramurile producatoare de bunuri de consum s-au menjinut peste media industriei prelucratoare, rate de crestere inferioare fund consem-nate doar in industria poligrafica si in cea a mobilei. In aceste condi^ii, pentru prima data in ultimii trei ani, in termeni tri-mestriali, castigurile de productivitate a muncii pe ansamblul industriei27 nu au acoperit majorarea anuala a salariului brut real (deflatat cu IPPI pentru pia^a interna), ecartul nefavorabil dintre ritmurile de crestere a celor doi indicated fiind ingrijorator in industria energetica (peste 20 de puncte procentuale), pe fondul scaderii cu circa 9 la suta a productivity muncii si al unor sporuri salariale de 12 la suta in termeni reali.

Productivitatea muncii si salariul brut real in industrie

	variatie anuala (%)
	2004		2005
	III	IV	I	II	III	oct.	nov.
Productivitatea muncii	10,5	13,7	7,1	2,7	2,9	6,0	5,6
Salariul mediu brut real*	2,3	3,8	1,0	2,3	5,4	5,7	6,6
Salariul mediu brut real**	-1,5	2,1	5,0	13,8	18,1	19,0	17,0

*) deflatat cu indicele preturilor producfiei industriale pentru pia{a interna
**) deflatat cu indicele prefurilor producfiei industriale pentru pia{a externa

In cazul majoritajii ramurilor producatoare de bunuri de consum, datele disponibile pentru trimestrul IV 2005 (lunile octombrie si noiembrie) nu semnaleaza modificari de situate comparativ cu intervalul precedent, reducerea dinamicii anuale a costurilor unitare cu forta de munca pe ansamblul industriei fiind determinata de evolutiile din industria extractiva si din cea energetica, unde scaderea productivitatii muncii a fost stopata; relativa ameliorare a acestor costuri nu pare a se datora insa unor ajustari structurale de durata, fiind mai degraba rezultatul unor influente conjuncturale.

26 plata primelor de concediu, a primelor lunare si a altor stimulente, precum prima acordata cu ocazia �Zilei petrolistului� in ramurile de extractie a hidrocarburilor si de prelucrare a titeiului
27 Trebuie mentionat ca ritmul anual de crestere a productivitatii muncii este posibil sa fie superior celui calculat pe baza datelor INS, avand in vedere ca sondajele de conjunctura semnaleaza constant restrangeri substantiale de personal, care ar putea fi doar partial surprinse de datele statistice, daca aceste ajustari se fac si din randul lucratorilor fara carte de munca.

Pe partea cererii, intervalul analizat a consemnat, probabil, o accelerare a dinamicii anuale a venitului disponibil28 real al populatiei, aproximarea realizata indicand pentru intervalul octombrie-noiembrie o dublare a nivelului din trimestrul II 2005; influenta determinanta in acest sens a revenit veniturilor din strainatate, insa ritmuri anuale in crestere au fost consemnate si de celelalte componente

3. Preturi de import si preturi de productie

Similar trimestrului anterior, inperioada analizata au continuat atat dezinflatia inregistrata la nivelul preturilor productiei industriale, cat si presiunea preturilor externe ale produselor energetice; aceasta din urma a fost insotita in trimestrul III si de evolutii nefavorabile pe anumite segmente ale importurilor de bunuri de consum. In ultima parte a anului sunt previzibile inversari de situatie pentru anumite categorii de preturi, pe fondul relaxarii survenite pe piata internationala a petrolului si al intreruperii tendintei de apreciere a leuluifata de moneda de referinta. De asemenea, se anticipeaza mentinerea ritmurilor alerte de crestere a preturilor legumelor si fructelor, dar si a tendintelor pozitive consemnate de produsele animale si de celelalte produse vegetale.

3.1. Preturile de import

Presiunea inflationista a preturilor externe s-a accentuat in trimestrul III 2005, indicele anual al valorii unitare a importurilor crescand cu 1,2 puncte procentuale fata de trimestrul anterior, pana la 105,4 la suta. Accelerarea de ritm a fost antrenata, in principal, de majorarile consistente ale pretului produselor energetice (petrol, produse petroliere, gaze naturale), insa contributii notabile au revenit de asemenea grupelor produse vegetale, articole de imbracaminte si incaltaminte. Majoritatea categoriilor de marfuri cu pondere importanta in cosul de consum au consemnat totusi evolutii favorabile, indicii valorii unitare semnaland diminuarea preturilor de achizitie aferente importurilor de fructe, alimente, bauturi, tutun, produse farmaceutice si reducerea considerabila (cu 10 puncte procen-tuale) a dinamicii pretului extern al carnii; in acest ultim caz insa rata anuala de crestere a ramas net superioara mediei, impactul asupra nivelului general al preturilor interne fiind in continuare semnificativ.

28 aproximat prin suma dintre veniturile totale din salarii (salariile nete ponderate cu numarul salariatilor), cele provenind din surse bugetare si extrabugetare (asigurari sociale de stat, ajutor pentru somaj, asigurari de sanatate), remiterile din munca in strainatate si transferurile curente private de la nerezidenti
29 In cazul veniturilor din salarii, dinamica reala s-a accelerat numai in trimestrul III 2005, in perioada octombrie-noiembrie observandu-se o usoara temperare de ritm.

Trebuie precizat totusi ca imaginea - pozitiva, in ansamblu -oferita de indicii valorii unitare a importurilor din categoria bunurilor de consum nu concorda cu cea descrisa de indicele preturilor exporturilor industriale de acelasi tip ale UE-25, care semnaleaza o majorare anuala de 0,7 la suta (comparativ cu o scadere de 0,1 la suta in trimestrul anterior), pe seama evolutiilor de pe ambele segmente (durabile si uz curent). O accelerare de ritm s-a produs si la nivelul intregii industrii prelucratoare (1,8 la suta in termeni anuali, +0,3 puncte pro-centuale fata de intervalul precedent), dinamica mai alerta a preturilor bunurilor de consum fiind secondata, pentru prima data in ultimii trei ani, de inregistrarea unor variatii pozitive pe segmentul bunurilor de capital; grupa bunurilor intermediare si-a consolidat tendinta descendenta a ratelor anuale de crestere a preturilor conturata inca de la inceputul anului.

Pentru trimestrul IV 2005, este posibil sa se fi produs o dimi-nuare a presiunilor induse de preturile externe, in special da-torita relaxarii survenite pe piata internationala a petrolului. O ameliorare s-a produs pe segmentul bunurilor industriale impor-tate din UE25, dinamica preturilor din sectorul manufacturier diminuandu-se in intervalul octombrie-noiembrie la 1,5 la suta (aportul favorabil revenind, de asemenea, grupei bunurilor intermediare). Tensiunile au persistat insa pe piata gazelor naturale, ritmul anual de crestere a preturilor in perioada octombrie-decembrie fiind inferior cu doar 0,5 puncte procen-tuale mediei trimestrului III.

Influenta pozitiva exercitata anterior de evolutia cursului de schimb asupra inflatiei importate s-a redus treptat pe parcursul semestrului II 2005, ultimul trimestru al anului marcand revenirea cotatiilor leu-dolar SUA la niveluri apropiate mediei inregistrate in perioada similara a anului precedent si intreruperea tendintei de apreciere a monedei nationale fata de euro. In termeni anuali, variatiile cursului de schimb in raport cu cele doua valute au ramas pozitive, insa dimensiunea acestora a scazut in trimestrul IV la 0,83 la suta in cazul dolarului SUA si la 9,7 la suta in cazul euro (de la valori de 12-17 la suta in trimestrele II si III).

3.2. Preturile de productie

3.2.1. Preturile productiei industriale

Dezinflatia observata anterior la nivelul preturilor productiei industriale pentru piata interna a continuat si in trimestrul III 2005, dinamica anuala a acestora coborand cu inca 2,9 puncte procentuale fata de trimestrul anterior (pana la 11,1 la suta).

Spre deosebire de ultimele doua trimestre, tendinta a fost sustinuta in perioada analizata si de sectorul energetic, ca urmare a evolutiilor din: (i) ramura de extractie a hidro-carburilor, cel mai probabil datorita presiunilor venite din partea consumatorilor eligibili de gaze naturale30, puternic afectati de majorarea consistenta a pretului din luna aprilie; (ii) industria de prelucrare a titeiului, exclusiv pe seama ritmurilor inregistrate in ultima luna a intervalului, in care s-au observat primele semne de detensionare a pietei mondiale a petrolului. De remar-cat faptul ca, desi a consemnat cea mai consistenta reducere (-3,4 puncte procentuale fata de trimestrul anterior), dinamica anuala a preturilor energetice (21,2 la suta) s-a mentinut mult superioara mediei industriei, date fiind restrangerea productiei de hidrocarburi31, cresterea puternica a pretului mondial al teiului si tendinta de aliniere a preturilor interne.

Similar trimestrului anterior, grupa bunurilor intermediare a consemnat o decelerare importanta de ritm, in principal pe seama industriei metalurgice, unde rata anuala de crestere a preturilor a devenit negativa. Evolutia consemnata de pretul produselor metalurgice pe parcursul ultimelor patru trimestre a avut un impact pozitiv evident asupra costurilor cu materia prima din grupa bunurilor de capital, unde viteza anuala de crestere a preturilor de productie s-a redus cu 3,2 puncte procentuale fata de media trimestrului anterior. Desi a exercitat o influenta analoga asupra preturilor de productie din grupa bunurilor de folosinta indelungata32, diminuarea ritmului de crestere a fost in acest caz mult mai modesta (-0,9 puncte procentuale); o posibila explicatie consta in persistenta unui nivel ridicat al cererii interne adresate acestui segment al productiei - chiar daca s-a redus considerabil fata de intervalul precedent, dinamica anuala a volumului cifrei de afaceri inregistrate de producatorii de profil a ramas in continuare pronuntat pozitiva

30 Gradul de deschidere a pietei interne a gazelor naturale este de 50 la suta. De asemenea, potrivit ANRGN, aproximativ 60 la suta din consumatorii industriali acreditati in 2005 si-au schimbat cel putin o data furnizorul pentru contracte mai avantajoase.
31 Volumul productiei industriale in industria de extractie a hidrocarburilor a fost in perioada ianuarie-septembrie 2005 cu 5,9 la suta mai mic decat in perioada similara din anul anterior.
32 Clasificarea pe marile grupe industriale utilizata de INS exclude din aceasta categorie mijloacele de transport rutier.

La nivelul bunurilor cu reprezentare semnificativa in cosul de consum (bunurile de uz curent) viteza de crestere a preturilor de productie s-a redus cu 2,7 puncte procentuale, in conditiile in care influentele venite din partea elementelor de cost au fost, in general, favorabile: (i)pretul principalelor materii prime (cereale, carne, lana, bumbac) s-a mentinut pe trend descres-cator atat pe piata interna, cat si pe cea externa33; (ii) presiunile venite din partea costurilor cu forta de munca s-au diminuat sensibil fata de trimestrul anterior (exceptand industria textila)34, cu toate ca ritmurile anuale au ramas ridicate.

Desi luna octombrie a consemnat o intrerupere temporara a trendului descendent al preturilor productiei industriale pentru piata interna, evolutiile ulterioare nu au confirmat tendinta, astfel meat la nivelul intregului trimestru IV este de asteptat ca procesul dezinflationist sa continue, nefiind anticipati factori de presiune majori.

3.2.2. Preturile productiei agricole

Preturile produselor agricole au consemnat si in trimestrul III 2005 o dinamica anuala negativa (-5,9 la suta), dar amploarea acesteia s-a redus semnificativ fata de trimestrul anterior, exclusiv ca urmare a evolutiilor de pe segmentul productiei vegetale. Tendinta nu a fost insa imprimata de dinamica inregistrata in cazul cerealelor, care a ramas puternic negativa (posibil datorita confortului oferit de stocurile mari generate de productia anului anterior), ci de evolutiile consemnate pe segmentul legumelor si fructelor, afectat de conditiile meteorologice nefavorabile.

In ceea ce priveste preturile produselor animale, ritmul anual atins de aceasta grupa in trimestrul III a coborat sub media trimestrului anterior, in conditiile in care, cu exceptia segmentului carnii de pasare (care a revenit pe un trend ascendent), toate celelalte subgrupe si-au consolidat evolutiile anterioare, pe fondul pretului accesibil al furajelor si al intensificarii concurentei (atat a celei dintre producatorii autohtoni, cat si a celei generate de volumul tot mai mare al importurilor de carne).

33 a se vedea subsectiunea 3.2.2. Preturile productiei agricole
34 Cresterea reala a costurilor unitare cu forta de munca in industria alimentara si in ramurile industriei usoare s-a situat intre 5,8 si 14,3 la suta, dar decelerarea consemnata fata de media trimestrului anterior a fost intre 2,4 si 11,8 puncte procentuale.

Restrangerea aportului favorabil al sectorului vegetal s-ar putea manifesta si in trimestrul IV, fiind anticipata mentinerea presiunilor existente pe segmentul legumelor si fructelor. O evolutie de sens contrar este posibil sa se produca insa la nivelul produselor animale, ca urmare a incetinirii tendintei de crestere alerta a pretului carnii de pasare, generata de formarea unui surplus de oferta (consecinta a scaderii cererii interne de consum si a sistarii exporturilor ulterior depistarii unor focare de gripa aviara).

Sursa datelor: Banca Nationala a Romaniei