Rata anuala a inflatiei s-a situat la sfarşitul anului 2005 la 8,6 la suta1, depaşind marginal limita superioara a intervalului de fluctuatie de ±1 puncte procentuale �njurul tintei de 7,5 la suta (nivelul efectiv s-a plasat, de asemenea, cu 0,5 puncte procentuale peste proiectia prezentata �n Raportul asupra inflatiei publicat �n luna noiembrie2). In conditiile �n care, �n trimestrul III, rata anuala a inflatiei a evoluat �n limitele intervalului de fluctuatie, deviatia s-a datorat �n principal dimensiunii neanticipate a şocurilor de natura ofertei din ultima parte a anului; transmiterea acestora a fost totuşi potentata de climatul permisiv creat de excesul de cerere. Deşi trimestrul IV nu a consemnat progrese pe linia dezinflatiei la nivelul IPC total, procesul a continuat �ntr-un ritm peste aşteptari �n cazul inflatiei de baza (CORE2).

In cadrul intervalului analizat, evolutia ratei anuale a inflatiei a fost neuniforma, trendul descendent al acesteia (de la un nivel de 10 la suta �n mai 2005, pana la o valoare minima3 de 8,1 la suta �n octombrie) fiind inversat �n luna noiembrie de corectia aplicata pretului national de referinta al energiei termice (+20 la suta). De remarcat faptul ca influenta acestei masuri a fost amplificata de amanarea momentului de implementare din iulie �n noiembrie, efectul de baza astfel generat contribuind atat la scaderea ratei anuale a inflatiei �n luna octombrie, cat şi la saltul de 0,6 puncte procentuale �nregistrat �n noiembrie. Creşterea presiunii exercitate de preturile administrate nu a fost �nsa aso-ciata numai ajustarii mentionate anterior, fiind alimentata pe parcursul �ntregului trimestru de tendinta de majorare a cota-tiilor leu-euro conturata �nca din luna septembrie, cu efect direct asupra variatiei consemnate de componentele ancorate la acest parametru (�n principal, tarifele aferente serviciilor de telefonie fixa).

Preturi administrate versus preturi libere

Sursa: INS, calcule BNR

Un impact nefavorabil asupra nivelului general al preturilor au continuat sa aiba produsele cu preturi volatile, dinamica anuala �nregistrata de aceasta grupa plasandu-se constant cu 4-5 puncte procentuale deasupra mediei. Evolutia a fost imprimata exclusiv de accelerarea de ritm observata la nivelul preturilor produselor agroalimentare (legume, fructe, oua4), sub actiunea unor factori conjuncturali care au determinat atat restrangerea ofertei, cat si mutatii in structura cererii5 (conditiile meteorologice nefavo-rabile, gripa aviara). In absenfa acestor socuri doar partial anticipate, rata anuala a inflatiei la finele anului 2005 s-ar fi situat cu aproximativ 0,8 puncte procentuale sub nivelul efectiv inregistrat. O influenta diametral opusa a exercitat grupa combustibililor, atenuarea tensiunilor pe piata internafionala. a pe-trolului creand conditii pentru scaderi ale prefurilor si pe piata interna, astfel meat, in termeni anuali, decalajul fafa. de rata inflatiei aferente IPC total s-a redus la 0,4 puncte procentuale in luna decembrie, de la un nivel de circa 8 puncte procentuale in trimestrul III.

1 Totuşi, rata medie anuala a inflatiei a scazut semnificativ comparativ cu anul 2004 (-2,9 puncte procentuale), ajungand pentru prima oara �n ultimii 15 ani la un nivel exprimat printr-o singura cifra (9 la suta).
2 pe baza datelor efective pana la luna august, inclusiv
3 din perioada ulterioara lunii decembrie 1990
4 Numai pentru acest din urma produs pretul s-a majorat �n ultimele trei luni ale anului cu 45,4 la suta, generand aproape un sfert din inflatia intervalului.

Preturile de consum pe categorii de produse

Din perspectiva inflatiei de baza (CORE2) insa, procesul dezinflafionist a continuat, nivelul de 5,6 la suta atins la sfarsitul anului 2005 fund inferior cu 1,1 puncte procentuale celui consemnat in luna septembrie. Mai mult, ajustarea descresca-toare din perioada analizata a fost superioara cu 0,2 puncte procentuale celei din intervalul anterior. Important de semnalat este faptul ca aceasta evolufie a avut loc in contextul: (i) accen-tuarii excesului de cerere - caracteristica evidenfiata. de majo-rarea deviafiei pozitive a PIB de la nivelul sau potential6 com-parativ cu trimestrul anterior si (ii) schimbarii intervenite in ten-dinfa cursului de schimb, care a determinat revenirea la valori pozitive a contribufiei inflatiei importate la variatia preturilor de consum din ultima parte a anului (dupa 3 trimestre de valori negative). In consecinta, rezultanta pozitiva ar putea fi asociata concurentei sporite de-a lungul intregului circuit de producfie si desfacere, la care se adauga, in cazul unor produse alimentare, dinamica favorabila a preturilor externe si unele influente conjuncturale7. Un element de sustinere a acestei concluzii deriva din faptul ca dezinflatia CORE2 s-a datorat aproape integral segmentului marfurilor alimentare (altele decat legume, fructe, oua), contributia bunurilor nealimentare fiind marginala, iar cea a serviciilor, de sens contrar (diferenta de comportament al ultimelor doua grupe poate fi explicate prin presiunea mai puternica a excesului de cerere si senzitivitatea mai ridicata la miscarile cursului de schimb, dar si de manifestarea efectului Balassa-Samuelson, in cazul serviciilor). De asemenea, desi o cuantificare precisa a efectelor propagate ale corectiilor aplicate preturilor administrate este dificila, calculele realizate sugereaza o dimensiune relativ mai redusa a acestora8 comparativ cu trimestrul anterior, ceea ce a contribuit intr-o anumita masura la prelungirea traiectoriei descendente a inflatiei de baza.

5 in detrimental producatorilor individuali de bunuri agroalimentare
6 calculata pe baza variajiilor trimestriale
7 extinderea focarelor de gripa aviara (cu efect inhibitor asupra cererii, dar si asupra ofertei, ca urmare a masurilor de limitare a consecintelor epizootiei); actualizarea ajutorului financiar acordat de Guvern pentru sprijinirea producatorilor de lapte

Un alt factor cu valoare explicativa pentru dinamica inflatiei este reprezentat de anticipate inflafioniste, insa influenza acestora in intervalul analizat nu poate fi considerate favorabila, aprecierile referitoare la sensul lor de acfiune variind intre ,,neutru" si ,,nefavorabil". Pe de o parte, asteptarile formulate de operatorii din industria prelucratoare si cornert in cadrul an-chetei de conjuncture realizate de INS au fost in general favo-rabile dezinflatiei9 si s-au mentinut la un nivel comparabil cu cel din trimestrul anterior; exceptie a facut, totusi, luna octombrie, care a marcat o deteriorare a soldurilor conjuncturale10, asociata probabil inversarii temporare a tendintei de apreciere nominala a monedei nationale in raport cu principalele valute.

Pe de alta parte, rezultatele sondajului realizat de BNR in randul analistilor bancari ofera o imagine mai putin optimista. Desi continuarea dezinflatiei este si aici evidenta, se observa totusi o inrautatire a anticipatiilor inflationiste, decalajul dintre rata asteptata a inflatiei pe orizontul de 12 luni si traiectoria inflatiei compatibila cu fintele anuale ale BNR largindu-se constant incepand cu luna octombrie.

La sfarsitul anului 2005, rata anuala efectiva a inflatiei s-a situat cu 0,5 puncte procentuale peste proiectia pe termen scurt prezentata in Raportul asupra inflatiei publicat in luna noiembrie. In conditiile in care inflafia de baza a fost inferioara celei prognozate, deviafia s-a datorat exclusiv dimensiunii nean-ticipate a socurilor care au afectat unele variabile exogene. Cel mai consistent derapaj a intervenit in cazul produselor alimentare cu preturi volatile (fructe, legume, oua), evolutiile in-registrate in ultimul trimestru majorand rata anuala de crestere a acestora la 17,6 la suta (decembrie/decembrie), cu 6,8 puncte procentuale peste variafia anticipata. Diferenfe notabile au fost consemnate si in ceea ce priveste traiectoria cursului de schimb, intervalul analizat consemnand o depreciere nominala a leului fate de euro de 4 la suta (decembrie/septembrie), in contrast cu stabilitatea avute in vedere la realizarea proiectiei. O contributie de sens similar, dar de mult mai mica amploare au avut preturile administrate, ecartul dintre rata anuala efectiva şi cea prognozata fiind explicat de: (i) influenta negativa a cursului de schimb asupra tarifelor aferente serviciilor de telefonie fixa şi a pretului medicamentelor (�n cazul celor din urma s-au adaugat şi dificultatile de estimare a impactului modificarilor operate de Ministerul Sanatatii �n modul de calcul al pretului final al medicamentelor11) şi (ii) majorarea peste aşteptari a tarifelor corespunzatoare serviciilor de gospodarie comunala.

8 In conditiile in care efectele propagate ale unui soc al pre^urilor administrate se manifesta aproape integral in primele sase luni de la producere, diferen^a dintre cele doua trimestre comparate provine in esen^a din faptul ca trimestrul IV nu mai resimte impactul socului din luna aprilie, eel mai puternic din acest an.
9 Rezultatele sondajului releva, de asemenea, un nivel mai scazut si o sta-bilitate superioara a anticipajiilor formate in sectorul industrial comparativ cu eel comercial.
10 Se calculeaza ca diferenja intre ponderea opiniilor referitoare la un ritm mai rapid de crestere a prejurilor comparativ cu perioada anterioara si cea a opiniilor de sens contrar.
11 Ordinul nr. 924/31.08.2005, care limiteaza adaosul comercial şi elimina marja de depreciere inclusa �n calculatia anterioara